Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

D.I.3.4 Asigurarea mobilităţii resurselor
umane, dar şi oferirea condiţiilor pentru
reintegrare a unui posibil val invers de
migrare
Fenomenul migrației economice a luat amploare în
ultimii ani determinând o scădere a ofertei de forţă de
muncă, fenomen ce a avut efecte directe asupra
dezvoltării economice şi sociale a judeţului. O
ameliorare a acestei situaţii necesită intervenţii
susţinute sub forma unor programe de atragere a
tinerilor și a persoanelor aflate la muncă în
străinătate. Din analiza desfăşurată reiese clar
existenţa unui deficit al forţei de muncă în domenii
importante ale economiei judeţului (cum ar fi
construcţiile). În vederea atenuării acestui fenomen,
precum şi pentru a încuraja întoarcerea forţei de
muncă se impun măsuri legate de acordarea de
facilităţi companiilor care angajează persoane
revenite în ţară după terminarea contractelor
angajate în străinătate, precum şi persoanelor care
se întorc după încheierea acestor contracte. Aceste
măsuri ar putea viza în aceeaşi măsură persoanele
care aleg să părăsească judeţul pentru locuri de
muncă în municipiul București.
Prioritate 4 Dezvoltare antreprenorială
Analizând cei patru factori ai competitivităţii locale –
teritoriul, economia, resursele umane şi cadrul
instituţional – reiese foarte clar că, la nivelul judeţului
Giurgiu cele mai mari deficienţe se înregistrează la
capitolul economic: ponderea mare a agriculturii, atât
ca venituri, cât şi ca grad de ocupare, lipsa
investiţiilor productive şi preponderenţa produselor cu
valoare adăugată scăzută au impact direct asupra
veniturilor (atât pentru administraţie, cât şi la nivelul
populaţiei), acest fapt traducându-se prin nivel de trai
scăzut, lipsa investiţiilor în infrastructură,
imposibilitatea de a crea condiţii favorabile pentru
afaceri, în condiţiile în care judeţul trebuie să
„concureze”, de pe poziţii inegale, cu capitala
Bucureşti.
Din punctul de vedere al asociativităţii şi organizării
mediului de afaceri în organizaţii şi asociaţii formale,
este dificil de vorbit despre o „comunitate de afaceri”
în adevăratul sens al cuvântului, şi cu atât mai puţin
despre o „cultură antreprenorială”.
Pentru eliminarea acestui cerc vicios, al economiei
slab productive, generatoare de venituri scăzute, este
nevoie de o intervenţie susţinută din partea
autorităţilor publice, în sensul activării comunităţii,
pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel
local, pentru sprijinirea iniţiativelor de afaceri şi
atragerea de noi activităţi economice.
Până acum, investiţiile au rezultat natural, urmând
dezvoltarea pieţei, sub presiunea zonelor mai
147