Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

14
Aceşti indicatori se referă la:
- Accesul populaţiei la serviciile de sănătate (infrastructura unităţilor
medicale cu accent pe mediile urban/rural);
- Situaţia personalului medical şi distribuţia acestora pe mediile
urban/rural;
- Direcţiile de investiţii iniţiate şi gradul de corelare a acestora cu
nevoile de servicii de sănătate ale populaţiei în funcţie de distribuţia pe
medii de rezidenţă.
Ca apreciere generală, în judeţului Giurgiu se constată o tendinţă de diminuare a
calităţii furnizării serviciilor de sănătate relevată prin indicatorul speranţa de viaţă
care în acest judeţ este de 70,50 ani comparativ cu 71,76 cât se înregistrează la
nivelul întregii ţări. Aflându-se sub media pe ţară, judeţul Giurgiu se numără printre
judeţele cu speranţa de viaţă cea mai scăzută, fapt care poate fi determinat de
evoluţia unei serii de factori sociali şi economici. În cele ce urmează, sunt analizate
valorile unor indicatori în raport cu direcţiile de analiză menţionate.
Accesul la serviciile de sănătate – infrastructura furnizării serviciilor de
sănătate
Accesul la serviciile de sănătate reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori
care influenţează starea de sănătate a populaţiei. Este insuficient a analiza din
punct de vedere calitativ serviciul de sănătate (gradul de dotare a unităţilor
medicale, pregătirea personalului etc.) fără a lua în considerare măsura în care
acest serviciu este accesibil populaţiei, indiferent de mediul de rezidenţă. Profilul
infrastructurii furnizării acestor servicii este decisiv în stabilirea unor direcţii în
elaborarea proiectelor de dezvoltare în domeniu precum şi a nivelului şi distribuţiei
investiţiilor.
Începând cu 1990, an care marchează începutul unei schimbări a cadrului
instituţional social şi economic la nivelul întregii ţări, furnizarea serviciilor de
sănătate a cunoscut în judeţul Giurgiu o scădere considerabilă determinată
preponderent de o deteriorare a infrastructurii medico-sanitare. Pentru a oferi doar
un exemplu, dintr-un număr de 8 spitale câte existau în 1990 în judeţul Giurgiu, 5
puteau fi numărate în 2005. O scădere mai evidentă se înregistrează în ceea ce
priveşte numărul de dispensare medicale, care în 1990 erau în număr de 74, faţă
de 4 în 2005.
Această tendinţă negativă este totuşi atenuată de dezvoltarea furnizării private a
serviciilor de sănătate prin care se asigură o alternativă la furnizarea publică a
acestora. Astfel, pe lângă procentul de 100% a cabinetelor medicale de specialitate
individuale private faţă de cele publice, un procent ridicat se înregistrează şi în
cazul cabinetelor de medicină generală (90,9%), stomatologice (34,5%) sau
laboratoarelor medicale (27,3%).