Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

124
Deşi în mod abstract judeţul Giurgiu poate fi analizat ca entitate de sine stătătoare,
factorii care au condus la situaţia economico-socială existentă în prezent, precum şi
evoluţia sa viitoare sunt doar în mică măsură determinaţi la nivel local, aceştia
depinzând de contextul regional, naţional şi chiar internaţional. Prin urmare,
potenţialul de dezvoltare nu poate fi determinat decât luând în considerare aceşti
factori şi plasând judeţul în cadrul socio-economic mai larg al regiunilor României.
Plasat într-o regiune aflată printre cele mai puţin dezvoltate din Europa, într-un
„buzunar” de sărăcie la nivel naţional şi într-o zonă ce a suferit mereu din cauza
efectului de periferie, judeţul Giurgiu porneşte din start cu mai puţine avantaje
competitive. Totodată, industrializarea forţată din anii comunismului şi perioada de
tranziţie au accentuat dezechilibrele economice, provocând totodată şi efecte
sociale profunde, traduse prin şomaj ridicat, lipsa oportunităţilor, migraţia populaţiei.
Activitatea economică locală, bazată în principal pe agricultură şi mai puţin pe
industrie şi servicii, nu este de natură să asigure un nivel de trai satisfăcător
populaţiei, şi nici nu constituie un punct de atracţie pentru investiţii, atât timp cât
exploataţiile sunt în majoritate de dimensiuni reduse, inadecvate practicării unei
agriculturi moderne.
Totuşi, judeţul Giurgiu deţine un potenţial latent semnificativ, care poate fi valorificat
prin eforturi concertate în direcţia îmbunătăţirii infrastructurii, diversificării
economiei, modernizării sectorului agricol şi dezvoltării resurselor umane, pentru a
contracara actualele puncte deficitare.
În urma analizei socio-economice, cele mai importante avantaje comparative ale
judeţului Giurgiu sunt:
1. Potenţialul agricol. Calitatea şi întinderea terenului, precum şi tradiţia
activităţilor agricole constituie cele mai bune premise pentru dezvoltarea
unei agriculturi moderne în judeţul Giurgiu. Pentru aceasta este însă
necesară reducerea drastică a ponderii agriculturii de subzistenţă,
modernizarea sistemului de management în agricultură şi mărirea
suprafeţei exploatărilor, introducerea de noi tehnologii, diversificarea
activităţilor economice şi asigurarea calificării resurselor umane în
specializările cerute pe piaţa forţei de muncă (de ex. în apicultură,
legumicultură, etc.).
2. Plasarea pe culoarele de transport pan-europene VII şi IX. Fiind unul
dintre cele mai importante puncte pe frontiera de sud a ţării şi totodată nod
de tranzit rutier, feroviar şi naval, întregul judeţ, dar mai ales municipiul
Giurgiu îşi pot valorifica poziţionarea geografică consolidându-şi rolul de
zonă de tranzit, „poartă” de intrare în ţară şi legătura principală între Vestul
Europei şi Orientul Apropiat. asigură de ieşire către sudul Europei. Este
însă nevoie de investiţii semnificative în modernizarea şi extinderea
infrastructurii rutiere, feroviare şi portuar, pentru promovarea transportului
inter-modal şi asigurarea serviciilor conexe de logistică pentru facilitarea
tranzitul de mărfuri şi persoane.
3. Proximitatea faţă de Bucureşti. Deopotrivă considerată avantaj şi
dezavantaj, apropierea de capitala ţării influenţează în mod semnificativ
evoluţia judeţului. Faptul că Giurgiu va face parte din conurbaţia din jurul
capitalei poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea unor sectoare de
servicii-suport necesare activităţilor economice din capitală (de ex. din
analiză a reieşit deja o specializare în domeniul colectării şi
managementului deşeurilor generată de nevoile agenţilor economici din
Bucureşti).
O imagine mai detaliată asupra potenţialului de dezvoltare la nivelul judeţului
Giurgiu este prezentată prin analiza SWOT din paginile următoare: