Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Sudul agricol
Puncte tari Puncte slabe
- Potenţial agricol şi zootehnic - Accesibilitate redusă
ridicat
- Existenţa de zone monoindustriale: Turnu
- Existenţa căii fluviale Dunărea Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu,
şi a unor importante puncte de Olteniţa, Călăraşi, Slobozia şi Feteşti.
trecere a frontierei
- Preponderenţa produselor cu valoare adăugată
- Proprietatea sectorului privat scăzută
asupra majorităţii terenurilor - Iniţiativă antreprenorială scăzută
agricole
- Pondere mică a tehnologiilor moderne în
- Existenţa unor structuri
industrie şi agricultură şi lipsa capitalului
embrionice în domeniul
investiţional
agroturismului
- Fărâmiţarea exploataţiilor agricole şi practicarea
- Mediu de viaţă mai puţin poluat agriculturii de subzistenţă
- Lipsa forţei de muncă specializate în alte
domenii (nonagricole)
- Putere financiară scăzută a populaţiei rurale
- Nivel scăzut al oportunităţilor de angajare în
special în mediul rural
Nordul industrial
Puncte tari Puncte slabe
- Densitate bună a reţelelor de - Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de
transport - drumuri naţionale şi drumuri judeţene şi locale
europene; autostrăzile - Facilităţi reduse pentru dezvoltarea sectorului
Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti- IMM
Constanţa;
- Cooperare redusă între cercetare şi industrie
- Poziţie geografică favorabilă, - Nivel scăzut de dezvoltare al infrastructurii
cu o varietate de resurse
sociale, serviciilor şi utilităţilor publice
naturale
- Existenţa a numeroase zone monoindustriale:
- Profil economic diversificat, Mizil, Plopeni, Urlaţi, Valea Călugărească şi
preponderent industrial
- Investiţii străine semnificative
- Potenţial pentru dezvoltarea
turismului
- Pondere ridicată a populaţiei
ocupate
- Existenţa a cinci universităţi
Câmpulung Muscel
Punctele tari şi cele slabe sunt în mare măsură diferite, de la nivelul de trai mult mai
ridicat în judeţele din nord (PIB de 7070 euro/locuitor în Argeş faţă de 3397
euro/locuitor în Giurgiu, la nivelul anului 2008 29 ), la structura economică şi gradul de
accesibilitate. Dacă în partea nordică polii de dezvoltare s-au evidenţiat deja -
Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte –
nu acelaşi lucru se poate spune
în sud.
29 Cf. estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză
Din punct de vedere al mărimii
populaţiei, municipiile reşedinţă
de judeţ - Alexandria, Giurgiu,
Slobozia, Călăraşi - sunt totodată
şi principalele centre ce
polarizează activitatea economică
şi socială din regiune. Totuşi,
activitatea industrială scăzută,
lipsa altor specializări economice
dar şi lipsa unor instituţii de
educaţie superioară sunt tot
atâtea motive care diminuează
potenţialul competitiv al acestor
oraşe. Celelalte localităţi sunt
centre de importanţă subregională
sau locală.
119