Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

116
Per total economie, Prahova înregistrează cea mai mare cifră de afaceri (33% din
total regiune), iar Călăraşi şi Teleorman cea mai scăzută (6%).
Pe activităţi economice, cea mai ridicată cifră de afaceri în industrie este realizată
tot în judeţul Prahova (38% din cifra de afaceri în industrie la nivelul regiunii, pe
locul I la nivel naţional), urmată de Argeş (33,3%), pe ultimul loc situându-se
Călăraşi, cu (4,0%).
Sursa: Planul de Implementare a Planului Regional de Acţiune 2006-2008, Regiunea Sud-
Muntenia.
În regiune există 11 parcuri industriale, ştiinţifice şi tehnologice, turistice şi de
agrement (o treime din numărul total de parcuri existente în România), 5 dintre
acestea fiind localizate în judeţul Prahova.
Principalele probleme ce caracterizează această zonă sunt legate de declinul
unităţilor industriale, care a generat o rata mare a şomajului şi probleme sociale, în
special în localităţile urbane mono-industriale: Mizil, Plopeni, Urlaţi, Costeşti şi
Câmpulung Muscel.
Contribuţia industriei la PIB-ul regional este de 30%, în special prin industria
chimică şi petrochimica (Prahova şi Argeş), maşini, echipamente de transport,
materiale de construcţii (Prahova, Argeş, Dâmboviţa), industria textilă, confecţii şi
industria alimentară.
Populaţia ocupată, pe activităţi economice
Valori la 1 iulie 2004
% Regiune AG CL DB GR IL PH TR România
Agricultură 39,7 30,6 51,5 38,6 57,5 50,7 24,5 59,4 32,0
Industrie 23,7 30.6 16,9 24,7 10,8 14,9 30,8 15,3 23,5
Servicii 36,6 36,6 31,6 36,7 31,7 34,4 44,7 25,3 44,5
În ceea ce priveşte ocuparea populaţiei pe domenii economice, în judeţele din nord
predominante sunt serviciile şi industria, în timp ce în Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu
şi Călăraşi rata de ocupare în agricultură depăşeşte 50%.
De altfel, partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi
Teleorman) este o zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea „buzunar”
de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est).
Principalele zone „problemă” din sudul regiunii sunt arealele adiacente ale oraşelor
Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia
şi Feteşti. Partea sudică însă beneficiază de un potenţial agricol remarcabil, (cea
mai mare suprafaţă agricolă din România, din care 80% terenuri arabile), care însă
nu este însă valorificat. Principalele probleme identificate sunt gradul mare de
fărâmiţare al exploataţiilor agricole, ponderea scăzută a tehnologiilor moderne şi
practicarea pe scară largă a agriculturii de subzistenţă, acestea făcând aproape
imposibilă accesarea finanţărilor nerambursabile din fonduri europene.