Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Pentru viitor, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale (CN
APDF) Giurgiu a iniţiat numeroase proiecte de modernizare şi extindere a
capacităţii portului. Unul dintre aceste proiecte este programat a se realiza prin
programul TEN-T, care vizează extinderea portului de mărfuri. Proiectul, pentru
care s-a realizat deja Studiul de Fezabilitate (SF) studiază posibilitatea extinderii
portului de mărfuri şi separarea lui de portul de pasageri. Se vor crea astfel condiţii
noi de acces în Zona Liberă Giurgiu prin lărgirea gurii de acces şi se vor pune
bazele creşterii traficului de mărfuri în portul Giurgiu. În acest mod, portul Giurgiu va
putea deveni un punct pentru primirea unui segment din mărfurile care trec prin
podul Constanţa. Aceste lucrări de modernizare sunt preconizate a fi finalizate doar
în anul 2013.
Starea infrastructurii de transport
Deschiderea noului aeroport va constitui o sursă importantă pentru creşterea
economică a judeţului Giurgiu şi implicit a Regiunii Sud-Muntenia. Prin aeroportul
din Adunaţii-Copăceni judeţul Giurgiu va deveni atractiv pentru crearea unor poli de
logistică, zone comerciale şi hoteliere, spaţii de depozitare şi imobiliare. Efectele
benefice se vor înregistra şi asupra municipiului Bucureşti, prin crearea unei
alternative la traficul deja foarte aglomerat din aeroportul Otopeni.
In ceea ce priveşte transportul feroviar, Regiunea dispune de o reţea dezvoltată de
linii ferate, teritoriul acesteia fiind străbătut de magistralele feroviare I (Bucureşti-
Timişoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun până la Ploieşti), VII (Bucureşti-Galaţi),
VIII (Bucureşti-Constanţa) şi IX (Bucureşti-Giurgiu). În prezent, la nivelul judeţului
Giurgiu, densitatea liniilor pe 1000 Km² înregistra la sfârşitul anului 2005 cea mai
scăzută valoare din regiune, 13,3 % comparativ cu cea mai ridicată valoare din
regiune, judeţul Ialomiţa, cu 66, 2% Km. Elementul de natură feroviară ce
diferenţiază judeţul Giurgiu este constituit de magistrala feroviară pan-europeană
care porneşte de la Ostende (Belgia) trece prin Berlin, Praga, Budapesta,
Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul sau prin Salonic şi face legătura cu Atena.
Infrastructura de bază - utilităţile publice în judeţul Giurgiu - are un grad scăzut de
acoperire, constituind o piedică atât pentru asigurarea unui nivel de trai mai bun
pentru populaţie cât şi pentru crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea de
investitori.
Cu un procent de acoperire a serviciului de alimentare cu apă foarte redus în anul
2007, excepţie făcând municipiul Giurgiu (alimentare în procent de 93%), în oraşul
Bolintin Vale alimentarea cu apă era în proporţie de 36%, în oraşul Mihăileşti doar
în procent de 10,5% şi doar 10% dintre localităţile rurale, judeţul Giurgiu mai are
încă multe trepte de urcat până la a asigura accesul necondiţionat al populaţiei la
condiţiile minime de trai. In anul 2006, la nivel regional, în judeţul Giurgiu se
înregistrează 308 Km de reţea de apă potabilă, reprezentând doar 1% din reţeaua
de distribuţie a apei potabile la nivel naţional şi 3% din media naţională.
Epurarea apelor uzate menajere constituie o altă problemă majoră, generată de
utilizarea în cele mai multe cazuri, a unor echipamente şi tehnologii depăşite.
Canalizarea publică şi spaţiile verzi reprezintă în judeţul Giurgiu 2% din media
regională (valoare foarte scăzută comparativ cu cel mai mare indicator în acest
sector, în judeţul Prahova, acoperire de 27% din media regională) şi prezintă o
valoare nesemnificativă faţă de media naţională. De asemenea, dacă gradul de
acoperire cu servicii de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban este de
90%, în mediul rural abia atinge pragul de 10%, aspect relevant, ţinând cont de
faptul că 51 din 54 de localităţi ale judeţului Giurgiu sunt aşezări rurale. Reţeaua de
gaze naturale a constituit unul dintre impedimentele importante pentru atragerea de
investitori în judeţul Giurgiu. Până la sfârşitul anului 2008 doar municipiul Giurgiu va
beneficia de acest tip de infrastructură.In continuare sunt evidenţiate avantajele şi
dezavantajele judeţului Giurgiu în context regional, naţional şi internaţional cât şi
oportunităţile de dezvoltare pe care le poate valorifica.
109