Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

drumurile judeţene erau în stare foarte bună, iar infrastructura judeţeană în stare
proastă şi foarte proastă înregistra un procent de 43,01%. La nivelul anului 2008,
starea generală a drumurilor judeţene este precară, din datele oficiale rezultând
necesitatea reabilitării a minimum 330 Km, adică în proporţie de 63%. Gradul
preconizat de modernizare a drumurilor judeţene pentru următorii 4 ani este de 34,0
% din totalul drumurilor judeţene nemodernizate, procentaj destul de scăzut dacă
ne raportăm la traficul de mărfuri, de persoane şi navetă, care se desfăşoară în
primul rând pe cale rutieră.
Drumul expres, care segmentează judeţul pe Axa Nord-Sud şi totodată segment din
coridorul pan-european IX de transport rutier şi feroviar este amintit, deocamdată,
doar prin amintirile pe care le lasă o călătorie spre judeţul Giurgiu. Cu toţii ne-am
„rupt” autovehiculele la intrarea în judeţul Giurgiu pe drumul expres - o adevărată
„coloana vertebrală” a infrastructurii rutiere în judeţ 26 . După cum se vede, percepţia
giurgiuvenilor este bună, optimistă chiar. Din păcate, aceasta nu este suficientă.
Realitatea arată un drum rutier de primire şi de tranzitare a judeţului reabilitat doar
pe o porţiune, printr-un program ISPA şi în rest aflat într-o stare total
necorespunzătoare pentru ambiţiile judeţului, de creare a unui flux puternic de
transport de mărfuri sau de persoane. Este preconizată o finalizare a reabilitării
drumului expres pentru anul 2008, dar în acest moment această previziune este
probabil deja depăşită, timpul rămas până la încheierea anului fiind relativ scurt.
Pentru materializarea conceptului de Giurgiu – judeţ de tranzit în Regiunea Sud-
Muntenia şi în Europa de Sud-Est acest drum expres va constituie una dintre cele
trei componente: rutier – drum expres (coridor pan-european IX) + naval – port
Giurgiu (prin coridor pan-european VII) + aerian (aeroportul de la Adunaţii-
Copăceni).
26
Afirmaţie în cadrul Focus-grupului “Infrastructură şi infrastructură de mediu” organizat la
CJ Giurgiu în data 2 septembrie 2008
In susţinerea aceleaşi idei de tranzit intens de mărfuri şi de populaţie pe teritoriului
Giurgiu, trebuie luată în consideraţie varianta realizării unei centuri dinspre Giurgiu
înspre Bucureşti. Trecerea unor mijloace de transport încărcate cu marfă prin
traficul actual din municipiul Bucureşti constituie o ipoteză greu de imaginat.
Probleme majore de infrastructură rutieră pentru drumurile comunale au fost
identificate în partea de Sud-Vest, la graniţa cu judeţul Teleorman. In cadru regional,
aceasta este una dintre zonele cel mai puternic agricole ale regiunii Sud-Muntenia. In
urma unui sondaj realizat la nivelul populaţiei, această zonă cu infrastructură
comunală slabă, s-a dovedit a fi aceeaşi cu zona mediană a judeţului, considerată a
fi zona majoritar agricolă a judeţului şi o zonă foarte săracă. In prezent, populaţie
este îmbătrânită în această zonă, capitalul educaţional este modest iar nivelul de trai
este perceput a fi foarte scăzut. Deşi terenul este fertil şi propice pentru exploataţii
agricole, sistemul de practicare a agriculturii se confruntă cu probleme importante, de
fărâmiţare a exploataţiilor agricole şi infrastructura agricolă precară.
107