Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

106
Deschidere spre transport internaţional prin coridoarele pan-europene
În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, regiunea beneficiază de o bună
deschidere internă şi internaţională, asigurată de 5 drumuri europene (E574, E81,
E70, E85 şi E60) şi de autostrăzile A1 (Bucureşti - Piteşti) şi A2 (Bucureşti –
Constanţa, aflată parţial în exploatare), însă doar 29,2% din totalul drumurilor
publice sunt modernizate. După cum se poate observa, majoritatea căilor de acces
rutier sunt pe axul Nord-Sud (în afară de Autostrada Soarelui) fapt care constituie
un punct geostrategic relevant pentru judeţul Giurgiu.
La nivel judeţean, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se
înregistrează în judeţele sudice: Călăraşi (40%) Teleorman (39,1%). Procentele
ridicate din aceste judeţe se datorează ponderii mai mari pe care le au drumurile
naţionale în totalul drumurilor publice, în sudul regiunii (peste 23%), comparativ cu
nordul acesteia (sub 20%).
Bucurându-se de intersecţia axei de transport N-S şi de apartenenţa la coridorul
pan-european VII prin segmentul Dunăre şi la coridorul pan-european IX de
transport rutier şi feroviar (segment în traseul „… Chişinău-Bucureşti-Dimitrovgrad-
Alexandroupolis”) judeţul Giurgiu are suficiente premise pentru a deveni un judeţ
de tranzit pentru un circuit intens de marfă şi persoane în zona de Sud a regiunii
Sud-Muntenia.
Prin exploatarea avantajului de a fi integrat în aceste coridoare, Giurgiu are şansa
de a fi poarta României spre includerea în principalele artere de transport din
Europa de Est. Mai mult, cea mai marea „pată albă” a reţelei de coridoare paneuropene
de transport din Europa de Est este formată din partea nordică a
României şi partea de sud-vest a Ucrainei. Pentru Giurgiu, acest fapt indică că, prin
avantajul geografic de a trece pe teritoriul lui două dintre cele trei coridoare paneuropene
care tranzitează România, judeţul are potenţial de a deveni principalul
mijloc de acces al României la acest tip de transport desfăşurat pentru Europa de
Est şi cu deschidere spre Vest.
Raportându-ne la premisele existente, spre deosebire de celelalte judeţe din
regiune, este previzibil ca, pe viitor, dacă se vor folosi eficient aceste avantaje,
tranzitul prin Giurgiu va trebui să aducă prosperitate locuitorilor săi prin
activităţi de comerţ, productive şi de servicii suport pentru zona sudică a
României, pentru România în ansamblu şi pentru sudul şi sud-estul Europei.
Situaţia din teritoriu arată însă o stare precară a infrastructurii, care în prezent
îngreunează atragerea investitorilor în judeţ.
În anul 2007 în timp ce gradul de modernizare a drumurilor naţionale care
traversează judeţul Giurgiu era de aproximativ 93%, în acelaşi an, doar 24,34 % din