Anexa - Consiliul Judeţean Giurgiu

Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu a avut drept scop evaluarea nevoilor
pentru o dezvoltare strategică a judeţului Giurgiu, promovând acele sectoare
evaluate drept prioritare. S-a recurs de asemenea şi la analiza în detaliu a
transportului şi a infrastructurii tehnice la nivel judeţean. In capitolul prezent ne
propunem a evidenţia acele elemente distinctive care vor face diferenţa în
dezvoltarea judeţului Giurgiu în perioada următoare.
La nivel naţional, reabilitarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri publice a fost şi este
în continuare o prioritate a politicii economice, drumurile reprezentând cel mai
utilizat mod de transport, contribuind la creşterea gradului de accesibilitate la nivel
regional şi local.
In teritoriu, această prioritate se traduce în obiectivul general de reducere a
disparităţilor de dezvoltare dintre regiuni, cadru în care dezvoltarea infrastructurii de
bază la standarde europene a fost identificată drept prioritate tematică.
Una din cauzele principale ale disparităţilor de dezvoltare inter şi intra-regionale în
acest sector reiese din accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport
judeţeană, naţională şi internaţională dar şi de calitatea necorespunzătoare a
acesteia. Intr-o radiografiere a beneficiilor aduse de o bună infrastructură, devine un
fapt comun acceptat că întotdeauna aeroporturile care au legături internaţionale
constituie un important factor de atracţie pentru investiţiile străine directe,
conexiunile feroviare sunt un factor important în realizarea exporturilor de mărfuri iar
calitatea ridicată a infrastructurii rutiere contribuie la scurtarea duratei de transport a
mărfurilor şi persoanelor.
Datele oficiale demonstrează că Regiunea Sud-Muntenia nu se situează între
regiunile dezavantajate din punctul de vedere al reţelei de transport care
tranzitează teritoriul regional şi nici în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii de
transport. Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene, naţionale şi
judeţene cu o lungime de 12.000 km (15 % din totalul naţional) şi o reţea feroviară
de 1225 km (11,4% din reţeaua naţională). Dunărea, arteră fluvială europeană,
înlesneşte legăturile acestei regiuni cu principalele oraşe din bazinul său
hidrografic.
Cu toate aceste, în interiorul regiunii, împărţirea între cele două zone, Subregiunea
Nord mai dezvoltată şi Subregiunea Sud, mai puţin dezvoltată, este evidentă şi la
nivelul infrastructurii.
105