Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

More documents

Recommendations

Info

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Tab.1 Grup Femei Barbaţi Oncologi/ MF Experienţa Experienţa hematologi 10 ani Moderatorul Rolul mediatorului este important şi influenţează semnificativ datele culese. El trebuie să deschidă şi ulterior să faciliteze discuţia în grup şi să urmărească ca intervenţiile participanţilor să rămână focalizate asupra temei puse în discuţie. Pe cât posibil moderatorul trebuie să stimuleze dialogul între membrii grupului şi nu între el şi grup 11 . El trebuie să fie conştient de rolul său şi de prejudecăţile şi valorile pe care el le aduce cu sine şi de modul cum acestea pot distorsiona datele din momentul culegerii, analizei până în momentul interpretării rezultatelor. Abilitatea de utilizare a întrebarilor deschise, urmărirea şi interpretarea reacţiilor non-verbale, utilizarea ascultării active, urmărirea dinamicii de grup în procesul de educaţie, sunt recunoscute în literaratură ca fiind puncte forte pentru moderatori în procesul de culegere a datelor 12 . In ceea ce priveşte intervenţia moderatorului Hague 13 sugerează că aceasta trebuie să reprezinte între 5-10% din transcriere. In cazul de faţă toate intervenţiile moderatorului împreuna reprezintă în medie 6 %. Ghid de intervievare Grupul focus se desfăşoară după un ghid care conţine întrebările ce vor fi adresate grupului şi eventual instrucţiuni clare pentru moderator. El este foarte important atunci când moderatorul nu a fost implicat in designul studiului sau când vor fi mai multe grupuri focus care se desfăşoară pe parcursul studiului pentru a putea corobora datele obţinute de la toate grupurile focus 14 . Durata grupurilor focus a fost de 3 ore şi 15 min grupul 1, 2 ore şi 12 minute grupul 2 respectiv 2 ore şi 15 minute grupul 3 Inregistrarea datelor şi pregătirea pentru analiză Pentru a permite o analiza adecvată se recomandă înregistrarea pe caseta audio, care are şi avantajul că permite ca atenţia moderatorului să fie liberă pentru a urmări şi ghida grupul 15 . Grupurile focus au fost înregistrate pe minidisc, filmate video şi de asemenea asistentul a luat notiţe privind expresiile nonverbale şi dinamica grupului.Aceasta integrare a datelor înregistrate prin diferite modalităţi este deosebit de importantă pentru a reflecta cu cât mai multă acurateţe multipele dimensiuni ale grupului focus: conţinutul (cuvinte, pauze, ezitări, accente), procesul, mediul, dinamica grupului, etc. Transcrierile verbatim au fost făcute imediat după grupul focus. Rezultate Grupul focus nu este doar o metodă convenabilă prin care se colectează simultan informaţii de la mai mulţi participanţi ci este o metodă în care interacţiunea dintre membrii grupului este utilizată pentru a reliefa comportamente, experienţe , pentru a clarifica puncte de vedere şi opinii 16 şi ca atare atunci când analizăm datele obţinute de la un grup focus atât conţinutul cât şi interacţiunea între participanţi trebuie să fie studiate. Continutul Analiza de conţinut este o tehnică utilizată pentru cuantificarea datelor calitative, urmărindu-se şi numărându-se frecvenţa cu care apar diferitele teme, cuvinte etc, şi porneşte de la premisa că toţi participanţii/grupurile răspund la aceleaşi întrebări.
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Am optat pentru o analiză tematică pornind de la metodologia utilizată de autorii unui studiu tot în domeniul comunicării publicat in 2001 “Communicating With Dying Patients within the Spectrum of Medical Care from Terminal Diagnosis to Death” 17 . Charmaz întelege prin codificare, procesul prin care datele sunt sortate şi puse în categorii 18 .In general sistemul de codificare este elaborat de cel puţin doi cercetători în mod independent şi apoi se confruntă rezultatele, aceasta fiind un mecanism prin care se asigură înlăturarea subiectivismului. Un alt avantaj al codificării de către mai mulţi cercetători este acela că permite perfecţionarea sistemului de codificare prin capacitatea fiecăruia de a decela cât mai mult alternativa de interpretare. Codurile au fost trecute apoi pe hârtie separată şi unite în teme şi acestea în domenii.Forma finală (codificarea în domenii/teme/subteme) este prezentată în tabel 2. Comunicarea diagnosticului Educatia Prognosticul TEMA SUBTEME TEMA SUBTEME TEMA Familia are Familia află Pregătirea Facultatea nu Prognosticul prioritate în prima teoretică şi te pregăteste nu poate fi aflarea diagnosticul practică a în domeniul stabilit cu diagnosticului medicilor comunicării certitudine şi utlizarea privind informaţiei comunicarea veştilor proaste este deficitară Pacientul află Nu exista Comunicarea E mai usor cel mai protocoale în prognosticului să eviţi frecvent acest este dificilă discutia diagnosticul indirect domeniu Familia Lipsesc Nu se dau atrage modele în răspunsuri medicul în domeniul la întrebări conspiraţia comunicarii directe tăcerii veştilor legate de proaste prognostic Tensiuni între Teoretic este Comunicarea Prognosticul conceptul dreptul este o trebuie spus teoretic şi pacientului să abilitate care astfel ca să atitudinea afle adevărul se poate nu ia practică învăţa speranţa Practic Inţelegerea medicul realităţii de comunică către pacient familiei depinde nu diagnosticul doar de gradul de instrure ci şi de experienţa de viaţă Comunicarea Delegarea Educaţia diagnosticului spre medicul religioasă şi spre pacient de familie credinţa sunt este frecvent îngreunează un sprijin delegată sarcina important acestuia atât pentru medic cât şi 73
Page 1 and 2:
Clujul Medical Revistă de Medicin
Page 3 and 4:
Articole de orientare Clujul Medica
Page 5:
VOICHITA SĂBĂDUŞ, D. BORZEA, DIA
Page 8 and 9:
CAMELIA GEORGETA RĂCĂREANU, GABRI
Page 11 and 12:
Articole de orientare ROLUL NEUROKI
Page 13 and 14:
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
DETECŢIA REARANJAMENTELOR SUBTELOM
Page 19 and 20:
Page 21 and 22: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
Page 29 and 30: ACTUALITĂŢI ÎN PATOGENIA BOLII V
Page 47 and 48: Cercetare clinică EARLY COURSE OF
Page 71: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
Page 79 and 80: APORTUL BIOPSIEI HISTOLOGICE ECOGHI
Page 103 and 104: ASOCIEREA TULBURĂRILOR DIGESTIVE F
Page 109 and 110: NEUTROPENII ASOCIATE CU ANEMII APLA
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
ANTIALLERGIC ACTIVITY OF SUBSTITUTE
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Cazuri clinice ACUTE MEGAKARYOCYTIC
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
POLYSEROSITIS AND MULTISYSTEMIC DYS
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Medicină dentară ASPECTE MORFOPAT
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
PARTICULARITĂŢI ÎN CONCEPEREA PR
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
CITOKINE PROINFLAMATORII ÎN BOALA
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
CONTRIBUŢII LA AMPRENTELE FONETICE
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Farmacie STUDII ASUPRA STRUCTURII M
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
STUDIU PRIVIND ACHIZIŢIA MEDICAMEN
Page 197 and 198:
Nr. crt. Clujul Medical 2006 vol. L
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
CERCETĂRI PRELIMINARE ASUPRA COMPU
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Idei în medicină CERCETAREA ŞTII
Page 211 and 212:
show all

Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?