Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical - Iuliu Haţieganu Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Tab.1 Grup Femei Barbaţi Oncologi/ MF Experienţa Experienţa hematologi 10 ani Moderatorul Rolul mediatorului este important şi influenţează semnificativ datele culese. El trebuie să deschidă şi ulterior să faciliteze discuţia în grup şi să urmărească ca intervenţiile participanţilor să rămână focalizate asupra temei puse în discuţie. Pe cât posibil moderatorul trebuie să stimuleze dialogul între membrii grupului şi nu între el şi grup 11 . El trebuie să fie conştient de rolul său şi de prejudecăţile şi valorile pe care el le aduce cu sine şi de modul cum acestea pot distorsiona datele din momentul culegerii, analizei până în momentul interpretării rezultatelor. Abilitatea de utilizare a întrebarilor deschise, urmărirea şi interpretarea reacţiilor non-verbale, utilizarea ascultării active, urmărirea dinamicii de grup în procesul de educaţie, sunt recunoscute în literaratură ca fiind puncte forte pentru moderatori în procesul de culegere a datelor 12 . In ceea ce priveşte intervenţia moderatorului Hague 13 sugerează că aceasta trebuie să reprezinte între 5-10% din transcriere. In cazul de faţă toate intervenţiile moderatorului împreuna reprezintă în medie 6 %. Ghid de intervievare Grupul focus se desfăşoară după un ghid care conţine întrebările ce vor fi adresate grupului şi eventual instrucţiuni clare pentru moderator. El este foarte important atunci când moderatorul nu a fost implicat in designul studiului sau când vor fi mai multe grupuri focus care se desfăşoară pe parcursul studiului pentru a putea corobora datele obţinute de la toate grupurile focus 14 . Durata grupurilor focus a fost de 3 ore şi 15 min grupul 1, 2 ore şi 12 minute grupul 2 respectiv 2 ore şi 15 minute grupul 3 Inregistrarea datelor şi pregătirea pentru analiză Pentru a permite o analiza adecvată se recomandă înregistrarea pe caseta audio, care are şi avantajul că permite ca atenţia moderatorului să fie liberă pentru a urmări şi ghida grupul 15 . Grupurile focus au fost înregistrate pe minidisc, filmate video şi de asemenea asistentul a luat notiţe privind expresiile nonverbale şi dinamica grupului.Aceasta integrare a datelor înregistrate prin diferite modalităţi este deosebit de importantă pentru a reflecta cu cât mai multă acurateţe multipele dimensiuni ale grupului focus: conţinutul (cuvinte, pauze, ezitări, accente), procesul, mediul, dinamica grupului, etc. Transcrierile verbatim au fost făcute imediat după grupul focus. Rezultate Grupul focus nu este doar o metodă convenabilă prin care se colectează simultan informaţii de la mai mulţi participanţi ci este o metodă în care interacţiunea dintre membrii grupului este utilizată pentru a reliefa comportamente, experienţe , pentru a clarifica puncte de vedere şi opinii 16 şi ca atare atunci când analizăm datele obţinute de la un grup focus atât conţinutul cât şi interacţiunea între participanţi trebuie să fie studiate. Continutul Analiza de conţinut este o tehnică utilizată pentru cuantificarea datelor calitative, urmărindu-se şi numărându-se frecvenţa cu care apar diferitele teme, cuvinte etc, şi porneşte de la premisa că toţi participanţii/grupurile răspund la aceleaşi întrebări.
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Am optat pentru o analiză tematică pornind de la metodologia utilizată de autorii unui studiu tot în domeniul comunicării publicat in 2001 “Communicating With Dying Patients within the Spectrum of Medical Care from Terminal Diagnosis to Death” 17 . Charmaz întelege prin codificare, procesul prin care datele sunt sortate şi puse în categorii 18 .In general sistemul de codificare este elaborat de cel puţin doi cercetători în mod independent şi apoi se confruntă rezultatele, aceasta fiind un mecanism prin care se asigură înlăturarea subiectivismului. Un alt avantaj al codificării de către mai mulţi cercetători este acela că permite perfecţionarea sistemului de codificare prin capacitatea fiecăruia de a decela cât mai mult alternativa de interpretare. Codurile au fost trecute apoi pe hârtie separată şi unite în teme şi acestea în domenii.Forma finală (codificarea în domenii/teme/subteme) este prezentată în tabel 2. Comunicarea diagnosticului Educatia Prognosticul TEMA SUBTEME TEMA SUBTEME TEMA Familia are Familia află Pregătirea Facultatea nu Prognosticul prioritate în prima teoretică şi te pregăteste nu poate fi aflarea diagnosticul practică a în domeniul stabilit cu diagnosticului medicilor comunicării certitudine şi utlizarea privind informaţiei comunicarea veştilor proaste este deficitară Pacientul află Nu exista Comunicarea E mai usor cel mai protocoale în prognosticului să eviţi frecvent acest este dificilă discutia diagnosticul indirect domeniu Familia Lipsesc Nu se dau atrage modele în răspunsuri medicul în domeniul la întrebări conspiraţia comunicarii directe tăcerii veştilor legate de proaste prognostic Tensiuni între Teoretic este Comunicarea Prognosticul conceptul dreptul este o trebuie spus teoretic şi pacientului să abilitate care astfel ca să atitudinea afle adevărul se poate nu ia practică învăţa speranţa Practic Inţelegerea medicul realităţii de comunică către pacient familiei depinde nu diagnosticul doar de gradul de instrure ci şi de experienţa de viaţă Comunicarea Delegarea Educaţia diagnosticului spre medicul religioasă şi spre pacient de familie credinţa sunt este frecvent îngreunează un sprijin delegată sarcina important acestuia atât pentru medic cât şi 73
- Page 21 and 22: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 23 and 24: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 25 and 26: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 27 and 28: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 29 and 30: ACTUALITĂŢI ÎN PATOGENIA BOLII V
- Page 31 and 32: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 33 and 34: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 35 and 36: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 37 and 38: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 39 and 40: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 41 and 42: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 43 and 44: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 45 and 46: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 47 and 48: Cercetare clinică EARLY COURSE OF
- Page 49 and 50: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 51 and 52: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 53 and 54: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 55 and 56: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 57 and 58: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 59 and 60: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 61 and 62: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 63 and 64: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 65 and 66: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 67 and 68: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 69 and 70: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 71: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 75 and 76: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 77 and 78: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 79 and 80: APORTUL BIOPSIEI HISTOLOGICE ECOGHI
- Page 81 and 82: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 83 and 84: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 85 and 86: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 87 and 88: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 89 and 90: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 91 and 92: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 93 and 94: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 95 and 96: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 97 and 98: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 99 and 100: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 101 and 102: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 103 and 104: ASOCIEREA TULBURĂRILOR DIGESTIVE F
- Page 105 and 106: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 107 and 108: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 109 and 110: NEUTROPENII ASOCIATE CU ANEMII APLA
- Page 111 and 112: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 113 and 114: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 115 and 116: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 117 and 118: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 119 and 120: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 121 and 122: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
<strong>Clujul</strong> <strong>Medical</strong> 2006 vol. LXXX - nr. 1<br />
Tab.1<br />
Grup Femei Barbaţi Oncologi/<br />
MF Experienţa Experienţa<br />
hematologi 10 ani<br />
Moderatorul<br />
Rolul mediatorului este important şi influenţează semnificativ datele culese. El<br />
trebuie să deschidă şi ulterior să faciliteze discuţia în grup şi să urmărească ca<br />
intervenţiile participanţilor să rămână focalizate asupra temei puse în discuţie. Pe cât<br />
posibil moderatorul trebuie să stimuleze dialogul între membrii grupului şi nu între el şi<br />
grup 11 .<br />
El trebuie să fie conştient de rolul său şi de prejudecăţile şi valorile pe care el<br />
le aduce cu sine şi de modul cum acestea pot distorsiona datele din momentul culegerii,<br />
analizei până în momentul interpretării rezultatelor.<br />
Abilitatea de utilizare a întrebarilor deschise, urmărirea şi interpretarea<br />
reacţiilor non-verbale, utilizarea ascultării active, urmărirea dinamicii de grup în<br />
procesul de educaţie, sunt recunoscute în literaratură ca fiind puncte forte pentru<br />
moderatori în procesul de culegere a datelor 12 .<br />
In ceea ce priveşte intervenţia moderatorului Hague 13 sugerează că aceasta<br />
trebuie să reprezinte între 5-10% din transcriere. In cazul de faţă toate intervenţiile<br />
moderatorului împreuna reprezintă în medie 6 %.<br />
Ghid de intervievare<br />
Grupul focus se desfăşoară după un ghid care conţine întrebările ce vor fi<br />
adresate grupului şi eventual instrucţiuni clare pentru moderator. El este foarte<br />
important atunci când moderatorul nu a fost implicat in designul studiului sau când vor<br />
fi mai multe grupuri focus care se desfăşoară pe parcursul studiului pentru a putea<br />
corobora datele obţinute de la toate grupurile focus 14 .<br />
Durata grupurilor focus a fost de 3 ore şi 15 min grupul 1, 2 ore şi 12 minute grupul 2<br />
respectiv 2 ore şi 15 minute grupul 3<br />
Inregistrarea datelor şi pregătirea pentru analiză<br />
Pentru a permite o analiza adecvată se recomandă înregistrarea pe caseta audio,<br />
care are şi avantajul că permite ca atenţia moderatorului să fie liberă pentru a urmări şi<br />
ghida grupul 15 .<br />
Grupurile focus au fost înregistrate pe minidisc, filmate video şi de asemenea<br />
asistentul a luat notiţe privind expresiile nonverbale şi dinamica grupului.Aceasta<br />
integrare a datelor înregistrate prin diferite modalităţi este deosebit de importantă pentru<br />
a reflecta cu cât mai multă acurateţe multipele dimensiuni ale grupului focus: conţinutul<br />
(cuvinte, pauze, ezitări, accente), procesul, mediul, dinamica grupului, etc. Transcrierile<br />
verbatim au fost făcute imediat după grupul focus.<br />
Rezultate<br />
Grupul focus nu este doar o metodă convenabilă prin care se colectează<br />
simultan informaţii de la mai mulţi participanţi ci este o metodă în care interacţiunea<br />
dintre membrii grupului este utilizată pentru a reliefa comportamente, experienţe ,<br />
pentru a clarifica puncte de vedere şi opinii 16 şi ca atare atunci când analizăm datele<br />
obţinute de la un grup focus atât conţinutul cât şi interacţiunea între participanţi trebuie<br />
să fie studiate.<br />
Continutul<br />
Analiza de conţinut este o tehnică utilizată pentru cuantificarea datelor<br />
calitative, urmărindu-se şi numărându-se frecvenţa cu care apar diferitele teme, cuvinte<br />
etc, şi porneşte de la premisa că toţi participanţii/grupurile răspund la aceleaşi întrebări.