Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
şi comportamente ale oamenilor. Scopul cercetării calitative este diferit, acela de a oferi
o privire în profunzimea fenomenului studiat, o întelegere mai completă, de ansamblu a
fenomenului, prin explorarea bogaţiei, profunzimii şi complexităţii inerente oricărui
fenomen care implică participarea “subiectul uman” 2 .
Există o recunoaştere tot mai largă a valorii cercetării calitative şi a devenit
evident că întelegerea stării de sănătate, a bolii şi a comportamentului asociat acesteia
cât şi a intervenţiilor profesioniştilor este incompletă atât timp cât nu se capteaza
realitatea subiectivă aşa cum este ea percepută de către individ, experienţa personală,
percepţiile, concepţiile, şi semnificaţia dată acestora.
Principalele tehnici de colectare a datelor în cercetarea calitativă sunt metodele
observaţionale, interviurile şi diversele surse documentare sau narative la care mai
recent s-a adăugat grupul focus. 3
Motivul utilizării grupul focus ca parte a proiectului de cercetare (doctorat) îl
reprezintă utilitatea acestei metode în a explora percepţiile, concepţiile şi atitudinile
medicilor oncologi, hematologi şi de ingrijire paliativă privind dezvăluirea
diagnosticului şi prognosticului la pacienţii cu cancer şi hemopatii maligne. Datele
obţinute au fost analizate de sine stătător dar şi ca punct de referinţă pentru chestionarul
ce a fost trimis medicilor oncologi şi hematologi.
Numărul de grupuri focus necesar pentru a explora o anumită temă este
determinat de cantitatea de date noi aduse de fiecare grup focus, ele ar trebui continuate
până când apare o saturaţie a datelor (nu mai apar teme noi la analiză). Acest lucru nu
este întotdeauna posibil deoarece fiecare grup generează o cantitate mare de date şi
procesul de transcriere şi analiză este laborios(o ora de interviu necesită 4 ore pentru
transcriere şi alte 20 de ore pentru analiză 4 ) şi de aceea numărul lor se limitează frecvent
la 3-5 grupuri focus/temă.
Metodologie
Selectarea participanţilor pentru grupul focus a fost facută utilizând o
metodă ne-probabilistică de selecţie cu alegerea unui grup informat şi cu experientă în
ceea ce priveşte tema pusă în dezbatere. Această procedură este cea care este cel mai
frecvent folosită 5 pentru grupul focus şi considerată ca fiind cea mai potrivită deoarece
nu contează alegerea unui eşantion reprezentativ pentru populaţia studiată ci a unor
participanţi care să aibă experienţă şi cunoştiinţe despre tema pusă în dezbatere. 6
Participanţii au fost aleşi din cadrul medicilor care urmează cursurile de
competenţă în ingrijire paliativă, aflaţi la al doilea modul de teorie. Faptul că grupul era
anterior constituit are efect benefic asupra dinamicii grupului şi asupra generării de date
relevante 7,8 .
Studiile au demonstrat că omogenitatea grupului este importantă pentru a
facilita împărtăşirea experienţelor similare 9 , cu cât grupul este mai omogen în ceea ce
priveşte statusul social, educaţional, cunoştiinţele şi experienţa, cu atât mai încrezători
vor fi membrii grupului în a-şi expune părerile 10 . In cazul de faţă omogenitatea a fost
asigurată de faptul că toţi participanţii au fost medici care aveau în îngrijire pacienţi cu
cancer sau alte boli cu prognostic rezervat şi care toţi erau interesaţi în acumularea unor
cunoştinte de îngrijiri paliative pentru a ameliorara îngrijirea oferită acestei categorii de
pacienţi.
Cursanţii au primit un material informativ şi un formular de consimţământ
pentru participarea la studiu şi pentru culegerea datelor urmând ca cei interesaţi să
participe,să returneze formularul semnat şi datat.
Din 55 (20,15, 18) participanţi la curs 31 (20,9,10) şi-au dat consimţământul.
Compoziţia grupurilor şi experienţa în specialitate sunt prezentate în tabelul 1.
71