Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
psihodiagnosticul. Prin intermediul psihodiagnosticului clinic, mai precis a testelor
utilizate, obţinem o imagine de ansamblu în legãtură cu aspectele psihologice, atât
normale, cât şi patologice ale pacientului (2). Testul psihologic înseamnă proba care
implică o sarcină identică de executat pentru toţi subiecţii examinaţi şi care dispune de
tehnici precise pentru aprecierea succesului sau eşecului şi/sau pentru notarea numerică
a reuşitei. (3) Astfel, testele psihologice efectuate în vederea evaluării post AVC pot fi
grupate în două mari categorii, descrise mai jos.
În primul rând, este vorba despre testele de personalitate, care vor releva
modificările caracteriale şi comportamentale survenite în urma unui AVC, cunoscut
fiind faptul că efectele secundare ale acestuia implică modificarea anumitor trăsături de
personalitate, relaţionare şi de sistem emoţional. Alături de observaţie şi interviu –
inerente oricarei abordări psiho-clinice, testele de personalitate pot fi : a. obiective - cu
ajutorul cărora se urmăreşte cunoaşterea directă a comportamentului subiectului, a
diferitelor lui reacţii perceptibile; b.subiective - în care subiectul, pentru a fi cunoscut,
este pus să vorbească despre sine ; în prezent, psihologii consimt că anumite faţete ale
personalităţii pot fi investigate şi evaluate cu ajutorul anamnezei, chestionarelor şi a
scalelor de apreciere; c. teste proiective de personalitate sau metode proiective - sunt
constituite din totalitatea tehnicilor prin care subiectului i se solicită răspunsuri faţă de
stimuli nestructuraţi, pe care acesta va tinde să-i interpreteze prin prisma propriilor
trăsături de personalitate (4);
A doua categorie, testele de performanţă, evaluează preponderent aptitudinile
cognitive ale pacienţilor, punând în evidenţă tipul şi gradul afectării funcţiilor cognitive
superioare în urma unui AVC. Argumentarea utilităţii efectuãrii unor astfel de teste este
sustinută de concluziile unui mare număr de lucrări de specialitate. Este cunoscut faptul
că există corelaţii între topografia leziunilor relevate prin rezonanţa magneticã nuclearã
cranianã şi diminuarea specifică a anumitor funcţii cognitive (5). Această asumpţie este
întărită de cercetãri ce arată că alături de problemele medicale specifice, accidentul
vascular cerebral are o influenţă negativă asupra psihicului, atât în ceea ce priveşte
consecinţele afectiv-emoţionale, cât şi cele cognitive. Într-un studiu efectuat pe pacienţi
la 6 luni după AVC, s-a constatat că 80 % aveau modificãri psihologice. Dintre aceştia,
51 % prezentau tulburãri emoţionale, în timp ce 73% prezentau tulburãri cognitive.
Aşa cum putem observa din acest studiu, ¾ dintre pacienţi prezintă tulburări cognitive
recunoscute ca atare, la 6 luni după AVC, moment în care recuperarea lor se află în plin
proces (6).
Testele de performanţă sunt extrem de numeroase, de la simple metode de
evaluare – metoda Vierregge, metoda Bernstein – şi până la scale şi teste complexe –
Wechsler. La ora actuală, nu există o metodologie unitară de selecţionare şi de efectuare
a bateriilor de teste psihologice la pacienţii cu AVC. Testele psihologice, atât
neuropsihologice, cât si cognitive, utilizate în studiile din ultimul deceniu sunt: MMSE
(Mini-Mental State Examination), CAMCOG, CLCE-24, DSST (Digit Symbol-
Substitution Test), 3MS (Modified Mini-Mental State Examination), HADS (Hospital
Anxiety and Depression Scale) (7, 8). În acest context, o baterie de teste cu coeficienţi
de validitate şi fidelitate ridicaţi este BTPAC.
În practica clinicã neurologicã, cel mai utilizat test este MMSE (Mini Mental
State Examination). Acest test se coreleazã pozitiv şi semnificativ cu testele aptitudinale
cognitive, printre care şi BTPAC (9). În urma AVC, 57,7 % dintre pacienţi prezintã cel
puţin un deficit cognitiv – verbal, spaţial, mnezic, inferential etc (10). Problema rezidã,
însã, din faptul cã evaluarea exclusivã prin intermediul MMSE, efectuatã în marea
majoritate a secţiilor de neurologie, eşueazã în diagnosticarea a 30 % dintre pacienţii cu
deficite cognitive post AVC, deficite relevate şi cuantificate de teste de aptitudini
cognitive, cum este BTPAC (10). Aşadar, alãturi de evaluarea performanţelor
aptitudinale brute, orientarea şi reconversia profesionalã, evaluarea aptitudinalã
specificã unui domeniu de activitate, BTPAC îşi poate dovedi utilitatea în evaluarea
clinicã a pacienţilor dupã AVC.
43