Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
Rolul remodelării parietale în apariţia dilataţiilor varicoase
Studii numeroase au arătat că remodelarea parietală anormală apare la nivelul
venei varicoase(7) şi că aceste alterări ale peretelui venos pot fi privite ca şi cauză
primară a varicelor (8).
Aproximativ ¼ din proteinele corpului sunt reprezentate de colagen. Proteină
structurală majoritară, colagenul formează cabluri moleculare de forţă la nivelul:
tegumentului, tendoanelor, pereţilor vasculari, structurilor de rezistenţă care susţin
organele interne, care conectează ţesuturile moi la schelet. Colagenul are o structură de
triplu helix stabilă, constituită din secvenţe de aminoacizi. Fiecare al 3-lea aminoacid
este glicina, iar din restul majoritatea sunt prolina şi hidroxiprolina. Până la ora actuală
au fost izolate 19 tipuri de colagen la om, primele 5 tipuri fiind mai frecvent întâlnite.
Colagenul III, proteină majoritară a vaselor sanguine şi tegumentului, care
asigură împreună cu elastina proprietăţile elastice ale acestor structuri, prezintă un nivel
scăzut la nivelul pereţilor venelor varicoase. Sinteza de colagen de tip I, III şi V a fost
cuantificată în culturi de celule musculare netede venoase. Proporţia de colagen de tip
III în heterofibrilele compuse din colagen de tip I, III şi V a fost calculată. Cuantificarea
sintezei de colagen în culturile celulare denotă o proporţie semnificativ scăzută a
colagenului de tip III. Scăderea producţiei colagenului III, dar nu şi expresia sa mARN,
care rămâne nemodificată, la nivelul celulelor musculare netede ale venelor varicoase,
induce o supraproducţie de colagen I prin expresia mARN şi sinteza proteinelor de
strutură a colagenului de tip I crescute la nivelul mediei venei varicoase. Nivelul de
hidroxiprolină a fost găsit crescut în vena varicoasă, ceea ce sugerează o creştere a
conţinutului de colagen. Această creştere a colagenului în ţesuturi este asociată cu o
creştere a expresiei mARN a colagenului de tip I, în timp ce expresia, stabilitatea şi
funcţionalitatea mARN-ului colagenului de tip III nu este modificată (9,10,11).
Colagenul III nu este degradat în interiorul celulei prin mecanisme implicând
proteaze şi, de asemenea, el este normal maturat şi secretat înafara celulei. Colagenul III
este degradat în spaţiul extracelular prin mecanisme implicând metaloproteaze
matriceale secretante (sMMP). Colagenaza şi gelatinazele par a nu fi implicate în
degradarea colagenului III, pe când stromelizina (MMP3) ar fi implicată cel puţin
parţial. Degradarea colagenului III prin mecanisme implicând metaloproteazele sMMP,
cu posibila implicare a MMP3, explică scăderea acumulării de colagen III fără
modificări de mARN, cu consecinţe funcţionale la nivelul venei varicoase legate de
reducerea elasticităţii (12,13,14).
Alte studii arată conţinut semnificativ crescut al MMP1 (colagenaza), MMP2
(gelatinaza A), MMP9 (gelatinaza B) doar în peretele venelor varicoase complicate cu
tromboflebită, pe când conţinut crescut al MMP3 (stromelizina) este întâlnit în mod
obişnuit în peretele venelor varicoase (15,16).
Factorii de creştere sunt cei care induc producţia de MMP3 în celulele
varicoase. Factorul de creştere vascular endotelial (VEGF) este descris a fi inductorul
expresiei de pro-MMP3 şi un activator al expresiei activatorului de plasminogen tip
urokinază (u-PA) şi activatorului tisular de plasminogen (t-PA). Producţia majorităţii
factorilor de creştere nu este modificată, cu excepţia creşterii sintezei de VEGF
(17,18,19).
Inhibitorul activatorului de plasminogen 1 (PAI-1) joacă rol în limitare migrării
celuleor musculare netede induse de flux şi astfel poate constitui un mecanism
important în controlarea procesului de remodelare vasculară. Producţia totală de (PAI-1)
este crescută, la fel şi producţia şi activitatea t-PA (20,21).
Cantitatea de fibronectină este scăzută în compartimentele peri- şi
extracelulare. Fibronectina este substratul cu afinitatea cea mai mare pentru MMP3.
Fibronectina şi colagenul sunt degradate prin acelaşi mecanism dependent de MMP.
Interacţiunea între colagenul I, III şi fibronectină suntb importante pentru polimerizarea
heterofibrilelor colagenului, cu repercursiuni asupra ultrastructurii şi elasticităţii tisulare
(19,22).
31