Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

ACTUALITĂŢI ÎN PATOGENIA BOLII VARICOASE
CLAUDIA GHERMAN, DIANA SĂCUI, LAURA PALCĂU
Clinica Chirurgie II, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu"
Cluj-Napoca
Rezumat
Boala varicoasă, capitol de patologie în permanentă actualitate, reprezintă o
entitate nozologică evolutivă. Alterarea peretelui vascular, incompetenţa valvulară sau
trombozele venoase profunde în antecedente cauzează refluxul venos, care la rândul
său generează hiperpresiune venoasă, stază şi hipoxie tisulară.
Dezorganizarea celulelor musculare netede şi a componentelor matricei
extracelulare a peretelui venei varicoase sunt prezente. Sinteza de colagen este
modificată, alături de expresia metaloproteazelor matriceale. Alţi parametri biologici,
factori de creştere, mecanisme ale apoptozei par să fie implicaţi în patogeneza bolii
varicoase. Fenomenele inflamatorii joacă rol primordial în geneza ulcerului varicos.
Studiul concluzionează faptul că mecanismul patogenic al bolii varicoase, cea
mai comună manifestare a insuficienţei venoase cronice, este încă în curs de dezbatere.
Un loc aparte îl ocupă studiul factorilor genetici implicaţi în apariţia bolii varicoase,
intenţia find de a stabili un adevărat profil genic al bolnavului cu varice.
Cuvinte cheie: vene varicoase, remodelare parietală, colagen, predispoziţie
genetică.
Introducere
Evoluţia istorică a cunoştinţelor despre varice
Boala varicoasă este o boală "veche de când lumea", cunoaşterea sa istorică
asociindu-se cel mai adesea evoluţiei cunoaşterii medicale. În lucrările lui Hipocrate (V
–IV î.e.n.) se regăsesc date despre cunoaşterea venelor şi varicelor, puncţii, flebotomii.
Celsus (120-201 î.e.n.) descrie operaţia de varice în enciclopedia sa. Galen din Pergam
(164 î.e.n.) a cercetat experimental circulaţia sângelui şi funcţiile inimii şi a descris
tratamentul varicelor prin "discizia subcutanată cu cârlige". Opera lui a dominat
găndirea în medicină peste 1500 de ani. Plutarh din Cheronea (46-120 î.e.n.) descrie
operaţia de varice efectută lui Caius Marcus.
Andreas Vesalius (1514-1564) elaborează prima antomie complexă ”De corporis
humani fabrica” în 1546, dar în care descrie venele fără valve. Lui Fabricii
D”Aquapendente (1603) îi aparţine primatul descoperirii valvulelor venoase. Circulaţia
sângelui şi funcţia cardiacă sunt puse pe baze ştiinţifice de către William Harvey (1578-
1657) (1).
Din vremurile preistorice şi până în zilele noastre numeroase studii şi lucrări
elaborate de autori care şi-au înscris numele în istoria medicinii au completat arsenalul
de cunoştinţe în domeniul patologiei varicoase, fără ca să îl epuizeze.
Notiuni de ordin general.
Boala varicoasă reprezintă o entitate nozologică evolutivă. Varicele sunt un
capitol de patologie în permanentă actualitate, datorită morbidităţii ridicate pe care o
29