Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
îmbunătăţirii acestuia. Achiziţiile noi ale neurologiei indică corelaţia între fenomenele
de cunoaştere şi estrogeni precum şi afecţiunile neurologice şi estrogeni, în special
maladia Alzheimer.
Termenul de “cogniţie” include un spectru larg de abilităţi care presupun:
atenţia, învăţarea, memoria, limbajul, judecata. Hipocampul este structura creierului
care coordonează aceste funcţii. Prezenţa ambelor tipuri de receptori α si β pentru
estrogeni este demonstrată la nivelul hipocampului.90% din celulele creierului sunt
celule gliale şi numai 10% sunt neuroni. Estrogenii acţionează asupra ambelor tipuri de
celule – stem, influenţând transcrierea genelor estrogen-senzitive. Efectul estrogenilor
asupra fiecărui tip de celulă se va exprima în acord cu rolul funcţional al celulei
respective (6).
Hipocampul adultului primeşte semnale de la sistemul nervos senzitiv, inclusiv
de la ariile corticale senzitive. El procesează aceste date pentru a le distribui
hipotalamusului, dar şi ariilor motorii corticale. Integritatea acestor sisteme determină
eficacitatea depozitării şi utilizării informaţiilor ( aspecte de memorare şi rememorare).
Estrogenii sunt importanţi în reglarea şi întreţinerea mai multor arii ale
creierului. Ei sunt folosiţi şi în schimbările corticale datorate aspectelor cognitive,
reglând structurarea şi conectarea hipocampusului la zonele asociate. Scăderea nivelului
estrogenic după menopauză coincide cu momentul deteriorării multor activităţii ale
sistemului nervos central, mai ales ale acelora asociate funcţionării hipocampului
(memoria, atenţia, cogniţia şi controlul autonomic).
Leziunile hipocampului în postmenopauză sunt relativ comune. În creier,
leucocitele şi celulele gliale lucrează să izoleze aceste injurii prin procese inflamatorii
localizate. Acest sistem de apărare este numit “bariera imună a creierului” şi permite
un raspuns imun local conservând integritatea celulelor creierului. Pentru a reuşi acest
lucru, “bariera imună a creierului” induce apoptoza leucocitelor activate ca răspuns la
injuriile creierului, fiind influenţată de estradiol care induce apărarea în faţa
generalizării injuriilor (7).
Creşterea speranţei de viaţă conduce implicit la mărirea duratei
postmenopauzice, care este o perioadă de deficit estrogenic. Deficienţa estrogenică
cauzează atât modificări reversibile ale funcţiei de cunoaştere, cât şi modificările
ireversibile asociate cu demenţa. De exemplu, scăderea memoriei şi a coordonării
motorii (ca urmare a supresiei funcţiei ovariene după administrare de GnRH agonişti
sau chirurgical şi prin menopauza naturală) sunt cunoscute a fi tratabile prin terapie de
substituţie hormonală estrogenică. Starea psihică este, de asemenea, sensibilă la
estrogeni, depresia perimenopauzală putând fi tratată cu estrogeni. Pe termen
îndelungat, scăderea nivelului estrogenic poate accentua riscul bolii Alzheimer, care ar
răspunde şi ea la terapia estrogenică. Oricum, studiile recente sugerează că beneficiile
tratamentului nu sunt evidente odată ce boala s-a stabilit deja.
Estrogenii protejează creierul de neurodegenerescenţă prin două modalităţi:
1) menţin funcţionalitatea structurilor neuronale-cheie;
2) impiedică acţiunea agenţilor neurotoxici.
Tratamentul estrogenic induce formarea de novo a sinapselor între neuronii
piramidali şi reglează transmiterea colinergică, precum şi receptorii factorilor de
creştere neuronală care promovează supravieţuirea neuronală. Mai mult, estrogenii au
efect protectiv împotriva ischemiei cerebrale (8).
Atât in vivo, cât şi in vitro, estrogenii influenţează celulele gliale ale creierului,
care sunt implicate în metabolismul energetic oxidativ, în plasticitatea cerebrală şi
neuroprotecţie. Celulele gliale şi epiteliul vascular sunt capabile să utilizeze glucoza ca
sursă de energie primară. Pentru bărbaţi, scăderea funcţiei gonadale nu este aşa
dramatică, deficitul de androgeni nefiind aşa de catastrofic. Existenţa diferenţelor de
dezvoltare neuronală pe sexe induce ideea raspunsului neuronal diferit la estrogeni sau
androgeni, Efectul neuroprotectiv al estrogenilor pe creier ar fi evident la ambele sexe,
chiar şi androgenii ar putea fi benefici.
24