Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
Estrogenii pot, de asemenea, influenţa creierul la pubertate. Influenţa lor
asupra hipotalamusului induce ciclismul ovarian la pubertate şi neuronii care produc
GnRH sunt elementele cheie în acest proces (1).
La nivelul ovarelor, estrogenii sunt produşi din colesterol, via testosteron. La
nivelul ţesutului grăsos şi în creier, ei derivă din testosteronul gonadic şi din alţi
androgeni adrenalieni. Cum atât femeile, cât şi bărbaţii sintetizează estrogeni, nu este
surprinzător că ambele sexe exprimă la nivel celular receptori intracelulari estrogenici,
în multe părţi ale corpului, incluzând creierul. Aceşti receptori sunt de natură proteică,
care după legarea de estrogeni intră în nucleii celulelor ţintă şi reglează expresia genelor
(2). Forma clasică a receptorilor estrogenici este α (α-ER), dar recent au fost omologaţi
receptori de tip β (β-ER). Estrogenii au diferite modalităţi de acţiune la nivel central.
Studiile asupra activităţii celulei nervoase au arătat că efectele estrogenilor pot surveni
la acest nivel atât de rapid, încât activarea sau reprimarea genetică nu pot fi implicate
(3). De exemplu, la nivelul cerebelului, hipocampului, corpilor striaţi, cortexului
cerebral activitatea electrică celulară poate fi stimultată în decursul secundelor. În multe
cazuri, aceste mecanisme non-genomice operează pe suprafaţa celulară sau în
apropierea acesteia, afectând excitabilitatea nervoasă sau a celulelor musculare netede
prin intermediul mişcării ionilor de Na, K, Ca care generează un impuls nervos
(mecanismele nongenomice sunt încă puţin cunoscute).
De peste 40 ani, experienţele pe animale au arătat că estrogenii influenţează
puternic activitatea cerebrală. Cele mai vechi studii cercetau influenţa estrogenilor
asupra hipotalamusului şi rolul acestuia în ovulaţie şi în comportamentul reproductiv.
Astăzi se ştie că estrogenii pot acţiona asupra unor arii din creier importante pentru
memorie şi învăţare, pentru emotivitate şi afectivitate, pentru coordonarea motorie şi
sensibilitatea dureroasă. De fapt, interacţiunea estrogenilor cu sistemele serotoninergic,
noradrenergic, dopaminergic şi colinergic determină influenţa acestora asupra stării
psihice şi emotivităţii. De exemplu, în sindromul premenstrual inhibiţia ciclului ovarian
estrogenic determină o stare de depresie premenstruală. Mai mult, dozele mari de
estrogeni administrate în sindroamele depresive au clar efect antidepresiv (1).
În ceea ce priveşte funcţia de cunoaştere, estrogenii influenţează memoria de
scurtă durată precum şi performanţele în coordonarea motilităţii fine şi a orientării în
spaţiu. Terapia estrogenică are astfel un beneficiu net în îmbunătăţirea funcţiei cognitive
la vârstnicele non-demente şi potenţează celelalte tratamente la femeile vârstnice cu
demenţă. În caracterizarea efectelor menopauzei asupra funcţiei de cunoaştere, este
importantă diferenţierea între efectul imediat şi cel tardiv (4). În general perimenopauza
are efecte imediate reduse asupra funcţiei de cunoaştere. Pe de altă parte, anumite
simptome menopauzice pot contribui la apariţia diferenţelor individuale ale funcţiei
cognitive, tulburări ale stării psihice şi ale somnului. Efectele tardive sunt puţin
cunoscute, dar datele sugerează că utilizarea din timp a hormonoterapiei poate conferi
protecţie asupra declinului în cunoaştere, mai ales prin activarea funcţiei hipocampului.
Estrogenii controlează şi comportamentul locomotor prin influenţarea
activităţii cerebelului şi a sistemului dopaminergic. Nivelurile crescute de estrogeni
antagonizează sistemul dopaminergic şi pot exacerba simptomele Parkinsonului, în timp
ce dozele scăzute potenţează funcţionalitatea dopaminergică. Tipul de epilepsie asociat
cu mentruaţia (“epilepsia catamenială”) survine când fracţia progesteron\estrogeni este
cea mai redusă din timpul ciclului menstrual; astfel, estrogenii au efect excitant asupra
hipocampusului, progesteronul scade excitabilitatea nervoasă (5).
Studiile recente sugerează că atât femeile cât şi barbaţii îşi folosesc steroizii
gonadali prin diverse mecanisme patogenetice, mai ales estrogenii, în medierea
senzaţiilor dureroase, deşi există diferenţe între sexe raportate la analgezie, mai ales că
estrogenii au un efect sex-dependent la formele de analgezie non-opioidă.
Estrogenii şi creierul în vârstă:
Lista acţiunilor estrogenilor asupra creierului vărstnicelor este foarte lungă,
fiind accentuate mai ales influenţele asupra dezvoltării creierului, funcţionării şi
23