Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical - Iuliu Haţieganu Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
INFLUENŢA TERAPIEI ESTROGENICE ASUPRA CREIERULUI: IMPLICAŢIILE ACESTEIA ÎN BOLILE NEURODEGENERATIVE FULGA FLORESCU, N. COSTIN Catedra Obstetrică-Ginecologie II, UMF Cluj Napoca Rezumat Pe termen lung, scăderea nivelului estrogenic postmenopauzal accentuează depresia şi anxietatea, creşte riscul maladiei Alzheimer şi al bolii Parkinson, influenţează rata accidentelor vasculare ischemice. Studiile asupra tratamentului de substituţie estrogenică sugerează efectele benefice asupra funcţiilor de cunoaştere (şi in special asupra memoriei), dar şi asupra motilităţii şi stării psihice. Estrogenii protejează creierul de neurodegenerescenţă, inducând formarea de novo a sinapselor, favorizând transmiterea colinergică, promovând supravieţuirea neuronală. Tratamentul estrogenic în menopauză determină întârzierea modificărilor cognitive legate de vârstă, influenţând sistemele neurotransmiţătorilor estrogenosensibili, reglând vascularizaţia creierului şi protejând creierul împotriva stressului oxidativ. Depistarea efectului neuroprotector al estrogenilor dezvoltă noi oportunităţi farmaceutice în redefinirea terapiei estrogenice substitutive. Cuvinte cheie: neurotransmiţatori, neurodegenerescenţă, terapie estrogenică substitutivă, funcţia de cunoaştere, coordonarea motorie. Estrogenii nu sunt numai hormoni reproductivi feminini, ci, în cadrul multiplelor influenţe sistemice, exercită efecte la diferite nivele ale sistemului nervos central, intervenind în controlul motilităţii fine şi al senzaţiei dureroase, al stării psihice şi emotive, al memoriei şi cogniţiei. Într-adevăr, astăzi se ştie că estrogenii pot proveni din androgeni – în ţesutul grăsos, dar şi în creier (atât la femeie, cât şi la bărbat) şi deci nu provin numai din ţesutul ovarian. Astfel, rolul lor în controlarea şi stabilirea diferenţelor sexuale neuroanatomice în timpul dezvoltării somatice este actualmente recunoscut, considerându-se a fi major şi în timpul perioadei de adult. Steroizii ovarieni afectează creierul în dezvoltarea sa în numeroase moduri şi influenţa lor durează toata viaţa; de exemplu, estrogenii sunt implicaţi în programarea structurală şi funcţională a diferenţelor sexuale la nivel cerebral, începând din viaţa embrionară şi neonatală. Aceste procese presupun exprimarea receptorilor estrogenici intracelulari din creier, încă din dezvoltarea embrionară (1). Chiar dacă barbaţii şi femeile au atât receptori estrogenici, cât şi androgenici, diferenţele sexuale în nivelurile circulante de estrogeni şi androgeni rezultă din diversele rate de ocupare a receptorilor la nivelul creierului şi în alte organe. Răspunsul la hormonii gonadali depinde de sex. Diferenţele sexuale în programul genomic sunt instituite în creier în timpul perioadei de diferenţiere sexuală. 22
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Estrogenii pot, de asemenea, influenţa creierul la pubertate. Influenţa lor asupra hipotalamusului induce ciclismul ovarian la pubertate şi neuronii care produc GnRH sunt elementele cheie în acest proces (1). La nivelul ovarelor, estrogenii sunt produşi din colesterol, via testosteron. La nivelul ţesutului grăsos şi în creier, ei derivă din testosteronul gonadic şi din alţi androgeni adrenalieni. Cum atât femeile, cât şi bărbaţii sintetizează estrogeni, nu este surprinzător că ambele sexe exprimă la nivel celular receptori intracelulari estrogenici, în multe părţi ale corpului, incluzând creierul. Aceşti receptori sunt de natură proteică, care după legarea de estrogeni intră în nucleii celulelor ţintă şi reglează expresia genelor (2). Forma clasică a receptorilor estrogenici este α (α-ER), dar recent au fost omologaţi receptori de tip β (β-ER). Estrogenii au diferite modalităţi de acţiune la nivel central. Studiile asupra activităţii celulei nervoase au arătat că efectele estrogenilor pot surveni la acest nivel atât de rapid, încât activarea sau reprimarea genetică nu pot fi implicate (3). De exemplu, la nivelul cerebelului, hipocampului, corpilor striaţi, cortexului cerebral activitatea electrică celulară poate fi stimultată în decursul secundelor. În multe cazuri, aceste mecanisme non-genomice operează pe suprafaţa celulară sau în apropierea acesteia, afectând excitabilitatea nervoasă sau a celulelor musculare netede prin intermediul mişcării ionilor de Na, K, Ca care generează un impuls nervos (mecanismele nongenomice sunt încă puţin cunoscute). De peste 40 ani, experienţele pe animale au arătat că estrogenii influenţează puternic activitatea cerebrală. Cele mai vechi studii cercetau influenţa estrogenilor asupra hipotalamusului şi rolul acestuia în ovulaţie şi în comportamentul reproductiv. Astăzi se ştie că estrogenii pot acţiona asupra unor arii din creier importante pentru memorie şi învăţare, pentru emotivitate şi afectivitate, pentru coordonarea motorie şi sensibilitatea dureroasă. De fapt, interacţiunea estrogenilor cu sistemele serotoninergic, noradrenergic, dopaminergic şi colinergic determină influenţa acestora asupra stării psihice şi emotivităţii. De exemplu, în sindromul premenstrual inhibiţia ciclului ovarian estrogenic determină o stare de depresie premenstruală. Mai mult, dozele mari de estrogeni administrate în sindroamele depresive au clar efect antidepresiv (1). În ceea ce priveşte funcţia de cunoaştere, estrogenii influenţează memoria de scurtă durată precum şi performanţele în coordonarea motilităţii fine şi a orientării în spaţiu. Terapia estrogenică are astfel un beneficiu net în îmbunătăţirea funcţiei cognitive la vârstnicele non-demente şi potenţează celelalte tratamente la femeile vârstnice cu demenţă. În caracterizarea efectelor menopauzei asupra funcţiei de cunoaştere, este importantă diferenţierea între efectul imediat şi cel tardiv (4). În general perimenopauza are efecte imediate reduse asupra funcţiei de cunoaştere. Pe de altă parte, anumite simptome menopauzice pot contribui la apariţia diferenţelor individuale ale funcţiei cognitive, tulburări ale stării psihice şi ale somnului. Efectele tardive sunt puţin cunoscute, dar datele sugerează că utilizarea din timp a hormonoterapiei poate conferi protecţie asupra declinului în cunoaştere, mai ales prin activarea funcţiei hipocampului. Estrogenii controlează şi comportamentul locomotor prin influenţarea activităţii cerebelului şi a sistemului dopaminergic. Nivelurile crescute de estrogeni antagonizează sistemul dopaminergic şi pot exacerba simptomele Parkinsonului, în timp ce dozele scăzute potenţează funcţionalitatea dopaminergică. Tipul de epilepsie asociat cu mentruaţia (“epilepsia catamenială”) survine când fracţia progesteron\estrogeni este cea mai redusă din timpul ciclului menstrual; astfel, estrogenii au efect excitant asupra hipocampusului, progesteronul scade excitabilitatea nervoasă (5). Studiile recente sugerează că atât femeile cât şi barbaţii îşi folosesc steroizii gonadali prin diverse mecanisme patogenetice, mai ales estrogenii, în medierea senzaţiilor dureroase, deşi există diferenţe între sexe raportate la analgezie, mai ales că estrogenii au un efect sex-dependent la formele de analgezie non-opioidă. Estrogenii şi creierul în vârstă: Lista acţiunilor estrogenilor asupra creierului vărstnicelor este foarte lungă, fiind accentuate mai ales influenţele asupra dezvoltării creierului, funcţionării şi 23
- Page 1 and 2: Clujul Medical Revistă de Medicin
- Page 3 and 4: Articole de orientare Clujul Medica
- Page 5: VOICHITA SĂBĂDUŞ, D. BORZEA, DIA
- Page 8 and 9: CAMELIA GEORGETA RĂCĂREANU, GABRI
- Page 11 and 12: Articole de orientare ROLUL NEUROKI
- Page 13 and 14: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 15 and 16: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 17 and 18: DETECŢIA REARANJAMENTELOR SUBTELOM
- Page 19 and 20: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 21: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 25 and 26: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 27 and 28: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 29 and 30: ACTUALITĂŢI ÎN PATOGENIA BOLII V
- Page 31 and 32: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 33 and 34: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 35 and 36: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 37 and 38: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 39 and 40: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 41 and 42: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 43 and 44: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 45 and 46: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 47 and 48: Cercetare clinică EARLY COURSE OF
- Page 49 and 50: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 51 and 52: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 53 and 54: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 55 and 56: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 57 and 58: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 59 and 60: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 61 and 62: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 63 and 64: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 65 and 66: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 67 and 68: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 69 and 70: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 71 and 72: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
INFLUENŢA TERAPIEI ESTROGENICE ASUPRA<br />
CREIERULUI: IMPLICAŢIILE ACESTEIA ÎN BOLILE<br />
NEURODEGENERATIVE<br />
FULGA FLORESCU, N. COSTIN<br />
Catedra Obstetrică-Ginecologie II, UMF Cluj Napoca<br />
Rezumat<br />
Pe termen lung, scăderea nivelului estrogenic postmenopauzal accentuează<br />
depresia şi anxietatea, creşte riscul maladiei Alzheimer şi al bolii Parkinson,<br />
influenţează rata accidentelor vasculare ischemice.<br />
Studiile asupra tratamentului de substituţie estrogenică sugerează efectele<br />
benefice asupra funcţiilor de cunoaştere (şi in special asupra memoriei), dar şi asupra<br />
motilităţii şi stării psihice. Estrogenii protejează creierul de neurodegenerescenţă,<br />
inducând formarea de novo a sinapselor, favorizând transmiterea colinergică,<br />
promovând supravieţuirea neuronală.<br />
Tratamentul estrogenic în menopauză determină întârzierea modificărilor<br />
cognitive legate de vârstă, influenţând sistemele neurotransmiţătorilor<br />
estrogenosensibili, reglând vascularizaţia creierului şi protejând creierul împotriva<br />
stressului oxidativ.<br />
Depistarea efectului neuroprotector al estrogenilor dezvoltă noi oportunităţi<br />
farmaceutice în redefinirea terapiei estrogenice substitutive.<br />
Cuvinte cheie: neurotransmiţatori, neurodegenerescenţă, terapie estrogenică<br />
substitutivă, funcţia de cunoaştere, coordonarea motorie.<br />
Estrogenii nu sunt numai hormoni reproductivi feminini, ci, în cadrul<br />
multiplelor influenţe sistemice, exercită efecte la diferite nivele ale sistemului nervos<br />
central, intervenind în controlul motilităţii fine şi al senzaţiei dureroase, al stării psihice<br />
şi emotive, al memoriei şi cogniţiei.<br />
Într-adevăr, astăzi se ştie că estrogenii pot proveni din androgeni – în ţesutul<br />
grăsos, dar şi în creier (atât la femeie, cât şi la bărbat) şi deci nu provin numai din<br />
ţesutul ovarian. Astfel, rolul lor în controlarea şi stabilirea diferenţelor sexuale<br />
neuroanatomice în timpul dezvoltării somatice este actualmente recunoscut,<br />
considerându-se a fi major şi în timpul perioadei de adult. Steroizii ovarieni afectează<br />
creierul în dezvoltarea sa în numeroase moduri şi influenţa lor durează toata viaţa; de<br />
exemplu, estrogenii sunt implicaţi în programarea structurală şi funcţională a<br />
diferenţelor sexuale la nivel cerebral, începând din viaţa embrionară şi neonatală.<br />
Aceste procese presupun exprimarea receptorilor estrogenici intracelulari din creier,<br />
încă din dezvoltarea embrionară (1).<br />
Chiar dacă barbaţii şi femeile au atât receptori estrogenici, cât şi androgenici,<br />
diferenţele sexuale în nivelurile circulante de estrogeni şi androgeni rezultă din<br />
diversele rate de ocupare a receptorilor la nivelul creierului şi în alte organe. Răspunsul<br />
la hormonii gonadali depinde de sex. Diferenţele sexuale în programul genomic sunt<br />
instituite în creier în timpul perioadei de diferenţiere sexuală.<br />
22
Change language