Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
• adjudecarea unor produse care nu sunt la nivelul pretenţiilor autorităţii contractante;
• apariţia golurilor în aprovizionare datorită:
o duratei lungi a procesului: 10 zile până la închiderea licitaţiei, alte 15 zile până
la finalizarea tranzacţiei; livrarea medicamentelor sau materialelor sanitare se
poate realiza abia după semnarea de către ambele părţi a contractului (adică în
minim 25 zile);
o posibilităţii unor distribuitori neautorizaţi de către producători de a câştiga
licitaţii pentru anumite produse pe care le obţin prin compensare sau cumpărare
de la alţi distribuitori, neavând posibilitea furnizării unor cantităţi mari.
Avantajele licitaţiilor naţionale sunt:
• pentru achizitor:
o obţinerea unui preţ de achiziţie mic, prin eliminarea adaosurilor comerciale ale
farmaciilor şi acordarea unor discounturi considerabile de către distribuitori;
o centralizare şi control mai bun al bugetului;
• pentru furnizor: reducerea termenului de recuperare a banilor şi reducerea riscului
blocajelor financiare;
• reducerea riscului de „eroare umană” sau „eroare tehnică” care pot apărea în cazul
licitaţiilor electronice şi mai ales în cazul celor clasice, prin favorizarea unui produs
sau a unui distribuitor.
Dezavantajele licitaţiilor naţionale sunt:
• procedură complicată;
• reducerea numărului de „jucători”, în acest sector al pieţei farmaceutice;
• reducerea numărului de produse cu acelaşi DCI, la unul singur;
• perceperea de penalizări pentru întârzieri în livrarea medicamentelor;
• pacienţii cu boli cronice incluse în subprogramele naţionale sunt nevoiţi să îşi
procure medicamentele dintr-un număr limitat de farmacii;
• apariţia golurilor în aprovizionarea farmaciilor şi imposibilitatea eliberării
medicamentelor către pacienţi în orice moment.
Cele mai costisitoare subprograme naţionale de sănătate (tabelul nr. I) sunt:
oncologie, diabet şi nefrologie-dializă. Cu excepţia subprogramului TBC, nu au fost
creşteri semnificative ale fondurilor alocate în 2005, comparativ cu 2004.
La nivel naţional, se constată că din multitudinea de distribuitori (tabelul nr.
II), doar 17 furnizează medicamente şi produse medicale pentru subprogramele
naţionale prin sistemul de licitaţie naţională. Se observă că 83% din medicamente au
fost achiziţionate de la 7 furnizori (Sindan, Polisano, Dita, Sof Medica, Relad,
Fresenius, A&A Medical) fiecare având adjudecate peste 20 de produse.
Din fig. 1 se constată că doar 23 de distribuitori naţionali au furnizat
medicamente spitalelor prin sistemul de licitaţie naţională din anul 2004. Cele mai
multe medicamente (~65%) sunt distribuite de 7 companii: Relad (76), Dita (48),
Farmexpert (38), A&A Medical (34), Polisano (34), Europharm (30), Mediplus (26).
Aceasta indică o profilare a unor companii farmaceutice pe sectorul spitalelor.
Distribuitorii care au avut produse adjudecate la ambele tipuri de licitaţii
naţionale au fost: Polisano, A&A Medical, Relad, Dita, Sindan, Fresenius etc.
Prin licitaţia naţională din anul 2004 spitalele au achiziţionat câte un singur
medicament pentru fiecare DCI, fapt care a determinat ca un număr însemnat de
produse să nu se mai prescrie şi ca urmare să nu se mai comercializeze.
În anul 2004, numărul licitaţiilor electronice locale a fost mai mic decât în anul
2003, deoarece majoritatea medicamentelor necesare spitalelor au fost achiziţionate prin
licitaţie naţională.
În urma acestor achiziţii, s-au realizat economii substanţiale (~ 20%) la
bugetele unităţilor sanitare (tabelul nr. III).
200