Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical - Iuliu Haţieganu Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 • amprentele cu gura închisă, (realizate cu portamprente individuale prevăzute cu borduri de ocluzie – 1, 2, 3), au indicaţii limitate, doar la pacienţii activi, cu potenţial de colaborare, acestea prezentând unele neajunsuri cum ar fi : - stabilitatea portamprentelor nu poate fi controlată de medic când pacientul este cu gura închisă; - modelarea marginală a amprentelor se face prin mişcări limitate ale buzelor, obrajilor şi limbii, rezultând margini supraextinse, care vor determina invariabil leziuni de decubit şi desprinderea protezei de pe câmpul protetic; - fidelitatea amprentei poate fi compromisă, prin deplasarea portamprentei de pe câmp, în timpul etapei de priză a materialului de amprentă. De ce presiune digitală? Dozarea în limite fiziologice a presiunii digitale exercitate asupra câmpului protetic în timpul amprentării presupune: - exigenţă şi atenţie din partea practicianului; - utilizarea unor portamprente individuale confecţionate pe modele de studiu special pregătite prin foliere selectivă, butoni de distanţare şi orificii, care permit refluarea surplusului de material şi decomprimarea zonelor sensibile. Prin comparaţie: • dozarea presiunilor asupra câmpului protetic prin intermediul bordurilor de ocluzie ataşate portamprentelor individuale (1, 2, 3), este dificil de obţinut şi de verificat, întrucât nu întotdeauna pacientul conştientizează intensitatea presiunii exercitate; • amprentele luate sub presiune ocluzală sunt contraindicate: - în cazul câmpurilor protetice nefavorabile cu creste atrofiate şi fibromucoasă puţin aderentă de substratul osos; - la pacienţii cu potenţial de colaborare redus (anxioşi, nervoşi), care pot să imprime bordurilor de ocluzie presiuni excesive sau o centrare eronată a portamprentelor; - la vechii purtători de proteze, incorect concepute şi neechilibrate ocluzal. De ce modelarea marginală prin teste fonetice? • la edentatul total, musculatura ca şi componentă dinamică a A.D.M. influenţează decisiv terapia prin protezare totală, rolul ei crescând în măsura în care factorii fizici şi anatomici scad în valoare; • modelarea amprentei prin teste fonetice, elimină intervenţia activă a mâinilor operatorului şi efectele secundare ale acesteia; • utilizarea fonaţiei permite pacientului să-şi adapteze limitele viitoarei proteze, prin antrenarea musculaturii periprotetice într-o activitate fiziologică proprie, evitându-se orice compresiune şi supraextindere a marginilor, cu efecte destabilizatoare; suplimentar, spre deosebire de testele dinamice obişnuite, testele fonetice modelează întreaga circumferinţă a câmpului protetic, fără discontinuitate; 178
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 • modelarea marginală a amprentei finale prin teste fonetice, asigură libertate de contracţie grupelor musculare cu inserţie perpendiculară la nivelul marginilor protezei; Concluzii Metoda utilizată se adresează cu precădere cazurilor clinice de edentaţie totală în prezenţa unor câmpuri protetice nefavorabile protezării, cu grade avansate de rezorbţie şi atrofie a crestelor reziduale. Folosirea unui protocol ortofonetic judicios ales, permite pacientului să-si adapteze limitele viitoarei proteze prin antrenarea musculaturii periprotetice într-o activitate fiziologică proprie. Transferul modelajului obţinut prin amprentarea fonetică la protezele finite este un garant al asigurării menţinerii şi stabilizării protezei cu implicaţii în reabilitarea funcţională, estetică şi fonetică a pacientului protezat. Bibliografie 1 LEJOYEUX, J., Proteza totală - Ed. Med. Bucureşti 1968 2 LEJOYEUX J., LEJOYEUX R.: Mise en condition tisulaire dans le traitment d’une edentation totale mandibulaire. Act.Odonto-Stomat. 1992; 177: 69-8 3 DEVIN R., Les characteres des empreintes phonetiques. Act. Odonto-Stomat, 1963 ;62 : 211- 225 4 KLEIN, P., Preempreintes dans l’edentation totale, Revue D’Odonto- Stomatologie. 1977 No.1592; 5 SCHREINEMAKERS. J., Die Logik in der Totalprothetik, Quintessence , Berlin, 1979. 6 AICHE, H., L’empreinte preliminaire fonnctionelle a la mandibule. Les Questions D’Odonto-Stomatologie 1985, No.37, p.50 7 BASKER, R.M., DAVENPORT,J.C., Prosthetic treatment of edentulous patient . Fourth Edition Blackwell Munksgaard 2002 8 BRATU, D., IEREMIA, L.,URAM-ŢUCULESCU, S., Bazele clinice şi tehnihce ale protezării edentaţiei totale.2003, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 9 DUDEA,D.; Morfologia funcţională a A.D.M., Note de curs pentru studenţii anului I ai facultăţii de Medicină Dentară. Editura Medicală, Universitatea ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca 2005 10 ENE, L.; Amprenta în edentaţia totală. Ed.Med., Bucureşti, 1970 11 HUE O., BERTERETCHE M.V.: Les extrados phonetiques en prothese adjiontes totale. Roles et realisation cliniques.Act. Odonto-Stomat, 1992; 177: 179 – 201 12 HUTU,E., MIHAELA PAUNA, BOTNAR,V., CONSTANTINESCU,M.V., Edentaţia totală-aspecte clinice şi de tratament. Ediţia a III-a. Ed Didiactică şi Pedagogică R.A. , Bucureşti 1998 13 JOSEPH E. MAKZOUME DDS a : Morphologic comparison of two neutral zone impression techniques: A pilot study. School of Dentistry, St-Joseph University, Beirut, Lebanon. Available online 8 December 2004 14 OKESON, P.J: Management of temporomandibular Disorders and Occlusion, third edition. 15 PRELIPCEANU FELICIA, MARIA NEGUCIOIU, DAJBUKAT,F., Concepţii şi metode biofuncţionale în protezarea edentaţiei totale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986. 179
- Page 127 and 128: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 129 and 130: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 131 and 132: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 133 and 134: Cazuri clinice ACUTE MEGAKARYOCYTIC
- Page 135 and 136: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 137 and 138: POLYSEROSITIS AND MULTISYSTEMIC DYS
- Page 139 and 140: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 141 and 142: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 143 and 144: Medicină dentară ASPECTE MORFOPAT
- Page 145 and 146: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 147 and 148: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 149 and 150: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 151 and 152: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 153 and 154: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 155 and 156: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 157 and 158: PARTICULARITĂŢI ÎN CONCEPEREA PR
- Page 159 and 160: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 161 and 162: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 163 and 164: CITOKINE PROINFLAMATORII ÎN BOALA
- Page 165 and 166: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 167 and 168: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 169 and 170: CONTRIBUŢII LA AMPRENTELE FONETICE
- Page 171 and 172: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 173 and 174: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 175 and 176: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 177: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 181 and 182: Farmacie STUDII ASUPRA STRUCTURII M
- Page 183 and 184: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 185 and 186: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 187 and 188: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 189 and 190: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 191 and 192: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 193 and 194: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 195 and 196: STUDIU PRIVIND ACHIZIŢIA MEDICAMEN
- Page 197 and 198: Nr. crt. Clujul Medical 2006 vol. L
- Page 199 and 200: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 201 and 202: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 203 and 204: CERCETĂRI PRELIMINARE ASUPRA COMPU
- Page 205 and 206: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 207 and 208: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 209 and 210: Idei în medicină CERCETAREA ŞTII
- Page 211 and 212: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
<strong>Clujul</strong> <strong>Medical</strong> 2006 vol. LXXX - nr. 1<br />
• amprentele cu gura închisă, (realizate cu portamprente individuale<br />
prevăzute cu borduri de ocluzie – 1, 2, 3), au indicaţii limitate, doar<br />
la pacienţii activi, cu potenţial de colaborare, acestea prezentând<br />
unele neajunsuri cum ar fi :<br />
- stabilitatea portamprentelor nu poate fi controlată de medic<br />
când pacientul este cu gura închisă;<br />
- modelarea marginală a amprentelor se face prin mişcări<br />
limitate ale buzelor, obrajilor şi limbii, rezultând margini<br />
supraextinse, care vor determina invariabil leziuni de decubit<br />
şi desprinderea protezei de pe câmpul protetic;<br />
- fidelitatea amprentei poate fi compromisă, prin deplasarea<br />
portamprentei de pe câmp, în timpul etapei de priză a<br />
materialului de amprentă.<br />
De ce presiune digitală?<br />
Dozarea în limite fiziologice a presiunii digitale exercitate asupra câmpului<br />
protetic în timpul amprentării presupune:<br />
- exigenţă şi atenţie din partea practicianului;<br />
- utilizarea unor portamprente individuale confecţionate pe<br />
modele de studiu special pregătite prin foliere selectivă,<br />
butoni de distanţare şi orificii, care permit refluarea<br />
surplusului de material şi decomprimarea zonelor sensibile.<br />
Prin comparaţie:<br />
• dozarea presiunilor asupra câmpului protetic prin intermediul<br />
bordurilor de ocluzie ataşate portamprentelor individuale (1, 2,<br />
3), este dificil de obţinut şi de verificat, întrucât nu întotdeauna<br />
pacientul conştientizează intensitatea presiunii exercitate;<br />
• amprentele luate sub presiune ocluzală sunt contraindicate:<br />
- în cazul câmpurilor protetice nefavorabile cu creste atrofiate<br />
şi fibromucoasă puţin aderentă de substratul osos;<br />
- la pacienţii cu potenţial de colaborare redus (anxioşi,<br />
nervoşi), care pot să imprime bordurilor de ocluzie presiuni<br />
excesive sau o centrare eronată a portamprentelor;<br />
- la vechii purtători de proteze, incorect concepute şi<br />
neechilibrate ocluzal.<br />
De ce modelarea marginală prin teste fonetice?<br />
• la edentatul total, musculatura ca şi componentă dinamică a A.D.M.<br />
influenţează decisiv terapia prin protezare totală, rolul ei crescând<br />
în măsura în care factorii fizici şi anatomici scad în valoare;<br />
• modelarea amprentei prin teste fonetice, elimină intervenţia activă a<br />
mâinilor operatorului şi efectele secundare ale acesteia;<br />
• utilizarea fonaţiei permite pacientului să-şi adapteze limitele viitoarei<br />
proteze, prin antrenarea musculaturii periprotetice într-o<br />
activitate fiziologică proprie, evitându-se orice compresiune şi<br />
supraextindere a marginilor, cu efecte destabilizatoare;<br />
suplimentar, spre deosebire de testele dinamice obişnuite, testele<br />
fonetice modelează întreaga circumferinţă a câmpului protetic,<br />
fără discontinuitate;<br />
178