Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical - Iuliu Haţieganu Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Manoperele de igienizare fiind cel mai adesea nesigure, pot să întreţină anumite afecţiuni ale mucoasei bucale de tipul candidozelor, care pot crea chiar o intoleranţă faţă de materialele utilizate în construcţia protetică. Ipoteză de lucru Utilizarea protezelor scheletate în tratamentul edentaţiei totale răspunde întru totul obiectivelor stabilite, de creştere a rezistenţei lucrării protetice, astfel încât să se minimalizeze riscul de deteriorare a acesteia, în cadrul procedurilor de manipulare zilnică. Pe lângă sporirea rezistenţei protezei, conferită de componenta metalică, adesea se obţine şi o fonetică îmbunătăţită, datorită grosimii foarte reduse a bazei palatinale a protezei (chiar 0,3-,04 mm grosime), care asigură un confort ridicat. Chiar şi în situaţia unei igienizări mai sumare, baza metalică a protezei corect lustruită, riscă o impregnare mai redusă cu factori microbieni sau micotici din mediul bucal, influenţând starea de sănătate a fibromucoasei subiacente. Metoda de lucru Protezele scheletate realizate în edentaţiile totale pot fi foarte variate, componenta metalică prezentându-se sub forma unei „reţele de întărire” (Fig. 1), cuprinse în grosimea acrilatului, sau fiind realizată sub formă de placă palatinală întinsă sau totală, în contact intim cu fibromucoasa palatinală (Fig. 2) [1]. Fig. 1. Componenta metalică a protezei scheletate maxilare sub forma unei „reţele de întărire”. Fig. 2. Proteză totală maxilară cu baza metalică. Acest ultim tip de proteze, cunoscute şi sub numele de proteze totale „cu bază stabilă”, se realizează pe baza unor amprente de precizie ale câmpului protetic, realizate cu paste ZOE (oxid de zinc-eugenol), după pregătirea prealabilă a fibromucoasei câmpului protetic, constând în relaxarea sa deplină, prin nepurtarea nici unei proteze, timp de 48-72 de ore [2]. Proteza totală maxilară scheletată poate fi concepută cu un contact intim limitat al metalului cu fibromucoasa palatinală, situat centrat (Fig. 3), partea corespunzând crestei edentate fiind căptuşibilă, prin prezenţa componentei acrilice pe faţa mucozală [1,3]. 158
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Fig. 3. Contact intim al metalului cu fibromucoasa palatinală doar pe o zonă centrală limitată. Zona de contact intim a componentei metalice cu fibromucoasa câmpului protetic nu va fi lustruită excesiv, ci doar supusă unui gravaj electrolitic, pentru a favoriza obţinerea unei adeziuni cât mai bune a protezei. Când numai zona centrală a palatului va avea contact intim cu baza metalică, folierea modelului cu ceara de distanţare se va realiza doar pe suprafaţa câmpului protetic care va veni în contact cu componenta acrilică a bazei (Fig. 4). Pe modelul duplicat se marchează cu ceară de lipit zona centrală, care delimitează extinderea componentei acrilice pe faţa mucozală a scheletului metalic (Fig. 5), prefigurând „treapta internă”. Fig. 4. Folierea cu ceară se realizează în zonele câmpului protetic care vor veni în contact cu componenta acrilică a bazei protezei. 159 Fig. 5. Marcarea pe modelul duplicat a limitei componentei acrilice de la nivelul feţei mucozale a scheletului metalic (treapta internă) cu ceară de lipit Urmează realizarea machetei în ceară a viitorului schelet metalic (Fig. 6). Fig. 6. Macheta în ceară a componentei metalice a protezei.
- Page 107 and 108: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 109 and 110: NEUTROPENII ASOCIATE CU ANEMII APLA
- Page 111 and 112: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 113 and 114: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 115 and 116: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 117 and 118: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 119 and 120: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 121 and 122: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 123 and 124: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 125 and 126: ANTIALLERGIC ACTIVITY OF SUBSTITUTE
- Page 127 and 128: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 129 and 130: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 131 and 132: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 133 and 134: Cazuri clinice ACUTE MEGAKARYOCYTIC
- Page 135 and 136: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 137 and 138: POLYSEROSITIS AND MULTISYSTEMIC DYS
- Page 139 and 140: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 141 and 142: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 143 and 144: Medicină dentară ASPECTE MORFOPAT
- Page 145 and 146: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 147 and 148: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 149 and 150: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 151 and 152: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 153 and 154: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 155 and 156: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 157: PARTICULARITĂŢI ÎN CONCEPEREA PR
- Page 161 and 162: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 163 and 164: CITOKINE PROINFLAMATORII ÎN BOALA
- Page 165 and 166: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 167 and 168: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 169 and 170: CONTRIBUŢII LA AMPRENTELE FONETICE
- Page 171 and 172: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 173 and 174: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 175 and 176: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 177 and 178: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 179 and 180: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 181 and 182: Farmacie STUDII ASUPRA STRUCTURII M
- Page 183 and 184: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 185 and 186: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 187 and 188: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 189 and 190: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 191 and 192: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 193 and 194: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 195 and 196: STUDIU PRIVIND ACHIZIŢIA MEDICAMEN
- Page 197 and 198: Nr. crt. Clujul Medical 2006 vol. L
- Page 199 and 200: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 201 and 202: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 203 and 204: CERCETĂRI PRELIMINARE ASUPRA COMPU
- Page 205 and 206: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 207 and 208: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
<strong>Clujul</strong> <strong>Medical</strong> 2006 vol. LXXX - nr. 1<br />
Fig. 3. Contact intim al metalului cu fibromucoasa palatinală<br />
doar pe o zonă centrală limitată.<br />
Zona de contact intim a componentei metalice cu fibromucoasa câmpului<br />
protetic nu va fi lustruită excesiv, ci doar supusă unui gravaj electrolitic, pentru a<br />
favoriza obţinerea unei adeziuni cât mai bune a protezei.<br />
Când numai zona centrală a palatului va avea contact intim cu baza metalică,<br />
folierea modelului cu ceara de distanţare se va realiza doar pe suprafaţa câmpului<br />
protetic care va veni în contact cu componenta acrilică a bazei (Fig. 4).<br />
Pe modelul duplicat se marchează cu ceară de lipit zona centrală, care<br />
delimitează extinderea componentei acrilice pe faţa mucozală a scheletului metalic (Fig.<br />
5), prefigurând „treapta internă”.<br />
Fig. 4. Folierea cu ceară se realizează în<br />
zonele câmpului protetic care vor veni în<br />
contact cu componenta acrilică a bazei<br />
protezei.<br />
159<br />
Fig. 5. Marcarea pe modelul duplicat a<br />
limitei componentei acrilice de la nivelul<br />
feţei mucozale a scheletului metalic<br />
(treapta internă) cu ceară de lipit<br />
Urmează realizarea machetei în ceară a viitorului schelet metalic (Fig. 6).<br />
Fig. 6. Macheta în ceară a<br />
componentei metalice a protezei.