Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
s-a realizat o examinare parodontală complexă (4) utilizând indicii parodontali (indicele
de sângerare gingivală-Gis, profunzimea pungilor-GDm, recesiuni-Re, furcaţii,
mobilitate) pe baza cărora s-a stabilit diagnosticul parodontal. Am urmărit selectarea
subiecţilor în aşa fel încât în ambele loturi să fie prezenţi subiecţi atât cu gingivită cât şi
parodontită marginală. Celor 60 de subiecţi li s-a prelevat o piesă de la nivelul
parodonţiului marginal care a fost trimisă la examinare la catedra de Morfopatologie
UMF Cluj. Dificultăţile întâmpinate au constat în: selectarea subiecţilor în funcţie de
diagnosticul clinic astfel încât să se obţină loturi comparabile din punct de vedere a
repartiţiei pe sex şi vârstă; de asemeni a fost dificilă convingerea pacienţilor, mai ales a
celor hemodializaţi, de importanţa examenului morfopatologic pentru stabilirea unui
diagnostic corect anatomo-patologic care să poată fi corelat cu cel clinic în vederea
obţinerii în final a unui diagnostic parodontal complet; au existat probleme de recoltare
sub antibioprofilaxie în cazul subiecţilor cu insuficienţă renală cronică; probleme de
recoltare cu economie de ţesuturi, care a impus în marea majoritate a cazurilor cu
hemodializă sutura care s-a realizat şi ca măsură profilactică pentru protecţia plăgii;
marcarea zonelor internă şi externă a porţiunii recoltate în vederea unei includeri corecte
în parafină care să ofere imagini relevante; dimensiunile mici ale probelor au ridicat
unele probleme de orientare a piesei la includere, deoarece retracţia piesei după fixare în
formol poate ajunge până la 80%. Acest fapt a dus în unele cazuri la dificultăţi de
interpretare şi corelare a diagnosticului clinic cu cel morfopatologic (1).
Din punct de vedere tehnic prelevarea s-a făcut în scaunul stomatologic, la
lumină naturală, după o anestezie plexală (Septanest-Septodont Franţa şi Septanest 4%
SVC fără vaso-constrictor) soluţia anestezică fiind selectată după o anamneză
amănunţită. Incizia s-a realizat paralel cu direcţia sulcusului gingival la nivel vestibular,
sub formă de felie de pepene la o distanţă de aproximativ 3 mm de marginea gingivală
liberă, secţionând atât versantul extern cât şi intern al gingiei marginale. Lungimea
piesei a variat în funcţie de dimensiunea dintelui de la nivelul căruia s-a realizat
recoltarea, valoarea minimă fiind de 6 mm.
Fixarea s-a făcut imediat după recoltare prin introducerea în recipiente cu
formol 9 % tamponat, pe care s-a notat apartenenţa la lotul cu insuficienţă renală
cronică (IRC) sau martor (M), diagnosticul parodontal clinic, vârsta, sexul şi numărul
probei. Probele au fost menţinute 24 ore în formol. În vederea includerii în parafină,
probele au fost secţionate perpendicular pe axul lor lung şi aşezate perpendicular, astfel
încât secţiunea a cuprins: versantul extern al sulcusului crevicular, faţa externă,
vestibulară a gingiei si ţesuturile cuprinse între cele două limite menţionate mai sus.
A urmat includerea în parafină şi apoi secţionarea cu microtomul firma
Struers/Anglia, la o dimensiune de 5μ. Secţiunea a fost întinsă pe o lama albuminată.
Uscarea am realizat-o în termostat la 37 0 C timp de 24 ore.
După deparafinare am efectuat colorarea cu hematoxilina-eozină (H-E) şi roşu
sirius (R-S).
Citirea şi interpretarea lamelor realizat-o în colaborare cu Catedra de
Morfopatologie UMF Cluj, iar înregistrarea imaginilor cu ajutorul microscopului
Olimpus BX 50 (mărire 4x, 10x, 20x, 40x), conectat la PC K6 dotat cu programul
MicroImage de achiziţie de imagini şi prelucrare morfomerică.
Rezultate
Vom prezenta imagistic inaintea discutării rezultatelor cinci cazuri
reprezentative din lotul cu IRC si trei cazuri reprezentative din lotul martor.
Cazul 1-parodontită marginală cronică superficială la un subiect de 41 ani din lotul cu
IRC. Clinic pacientul a prezentat recesiuni gingivale şi pungi false. La examenul
morfopatologic s-au vizualizat (fig 1, 2):
- eroziuni ale epiteliului pavimentos cu o dispoziţie pseudopapilară;
144