Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical - Iuliu Haţieganu Clujul Medical - Iuliu Haţieganu
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 abdominală a D, ramurile nervoase fiind mai apropiate de abordarea lor laparoscopică (sugestia autorilor). Fig. 4. D in situ, vedere din spre torace. 1. Locul de abordare a D de către NF stâng (aprox. 1 cm. lateral şi 1 cm. posterior de vârful inimii, respectiv aprox. 9 cm. de planul median). 2. Vârful inimii. 3. Sternul. 4. Cartilaj costal. 5. VCI. 6. Punctul frenic anatomic drept. 7. CF. În cifre sunt redate dimensiunile pe un preparat provenit de la o persoană de 72 de ani, sex masculin, talia 1,76 m., normoponderal, fără deformaţii osoase. A B C Fig. 5. A. Traiectul celor doi NF şi punctele frenice anatomice (incidenţă frontală). B. Din normă laterală (două secţiuni parasagitale, cupola dreaptă mai înaltă decât cea stângă) se observă punctul frenic anatomic drept şi traiectul ramurilor anterioare mai lungi pe faţa toracică a D, faţă de dispoziţia din partea stângă. C. Peretele toracic anterior pe care se proiectează NF, conturul inimii şi al hemicupolelor D. 1. Locul de pătrundere a NF drept în D (extremitatea medială a spaţiului intercostal V, la marginea laterală a sternului). 2. Vârful inimii medial şi locul de abordare a D de către NF stâng, lateral, la aprox. 1 cm. lateral de vârful inimii. 3. Hemicupola dreaptă se proiectează în spaţiul intercostal IV, iar cea stângă, în spaţiul intercostal V, între bolţile lor existând o diferenţă de înălţime de aprox. 2-3 cm. 4. Între punctele frenice de abordare a D există o diferenţă pe înălţime de aprox. 1-2 cm. 120
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Discuţii NF şi D sunt structuri anatomice foarte importante din punct de vedere respirator, digestiv (ex: competenţa esofagului inferior) şi circulator (aspiraţia toracică, pentru circulaţia venoasă şi limfatică). Studiul segmentului terminal al NF a vizat: - cartografierea bilaterală, mai exactă, la om, a punctelor nervoase frenice anatomice şi motoare. A B Fig. 6. A. şi B. Punctele motoare ale nervilor frenici (vedere abdominală-după DiMarco şi col., 2002, 2005; Onders şi col., 2004). Se pot remarca câteva particularităţi care nu concordă cu morfologia de la om. Aceste discordanţe sunt: conturul toracelui, forma centrului frenic şi plasarea simetrică a punctelor motoare ale NF. Pentru edificare sunt expuse în imaginile următoare aspecte comparative între D prelevate de la şobolan şi om. A B Fig. 7. A. Fotografiere prin transiluminare a unei D de şobolan în care se văd punctele de implantare a celor doi nervi frenici (simetrici stânga- dreapta), conturul centrului frenic şi a toracelui (după Greer JJ şi col., 1999) (24). B. Aceleaşi particularităţi anatomice la om. Punctele de abordare a D de către NF sau punctele frenice anatomice (vedere din spre torace) se localizează în interiorul ariilor haşurate. Ariile haşurate reprezintă şi teritoriul ramurilor NF cu traiect pe faţa superioară a D. Ramurile NF străbat D, având un curs mult mai lung pe faţa abdominală a acesteia, subfascial şi extraoperitoneal; ele nu pot fi văzute şi identificate intraoperator, decât prin disecţie. 1 şi 2 reprezintă arii parcurse pe faţa toracică a D de către ramurile NF. Între schemele DiMarco şi Onders (6, A şi B) şi cea a autorilor (7 B) nu există corespondenţă între conturul toracelui, forma CF şi localizarea punctelor de abordare a D de către NF (schemele 6A şi B nu corespunde anatomiei D la om). 121
- Page 69 and 70: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 71 and 72: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 73 and 74: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 75 and 76: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 77 and 78: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 79 and 80: APORTUL BIOPSIEI HISTOLOGICE ECOGHI
- Page 81 and 82: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 83 and 84: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 85 and 86: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 87 and 88: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 89 and 90: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 91 and 92: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 93 and 94: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 95 and 96: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 97 and 98: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 99 and 100: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 101 and 102: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 103 and 104: ASOCIEREA TULBURĂRILOR DIGESTIVE F
- Page 105 and 106: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 107 and 108: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 109 and 110: NEUTROPENII ASOCIATE CU ANEMII APLA
- Page 111 and 112: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 113 and 114: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 115 and 116: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 117 and 118: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 119: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 123 and 124: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 125 and 126: ANTIALLERGIC ACTIVITY OF SUBSTITUTE
- Page 127 and 128: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 129 and 130: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 131 and 132: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 133 and 134: Cazuri clinice ACUTE MEGAKARYOCYTIC
- Page 135 and 136: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 137 and 138: POLYSEROSITIS AND MULTISYSTEMIC DYS
- Page 139 and 140: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 141 and 142: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 143 and 144: Medicină dentară ASPECTE MORFOPAT
- Page 145 and 146: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 147 and 148: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 149 and 150: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 151 and 152: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 153 and 154: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 155 and 156: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 157 and 158: PARTICULARITĂŢI ÎN CONCEPEREA PR
- Page 159 and 160: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 161 and 162: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 163 and 164: CITOKINE PROINFLAMATORII ÎN BOALA
- Page 165 and 166: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 167 and 168: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
- Page 169 and 170: CONTRIBUŢII LA AMPRENTELE FONETICE
<strong>Clujul</strong> <strong>Medical</strong> 2006 vol. LXXX - nr. 1<br />
abdominală a D, ramurile nervoase fiind mai apropiate de abordarea lor laparoscopică<br />
(sugestia autorilor).<br />
Fig. 4. D in situ, vedere din spre torace. 1. Locul de abordare a D de către NF stâng<br />
(aprox. 1 cm. lateral şi 1 cm. posterior de vârful inimii, respectiv aprox. 9 cm. de planul<br />
median). 2. Vârful inimii. 3. Sternul. 4. Cartilaj costal. 5. VCI. 6. Punctul frenic<br />
anatomic drept. 7. CF. În cifre sunt redate dimensiunile pe un preparat provenit de la o<br />
persoană de 72 de ani, sex masculin, talia 1,76 m., normoponderal, fără deformaţii<br />
osoase.<br />
A B C<br />
Fig. 5. A. Traiectul celor doi NF şi punctele frenice anatomice (incidenţă frontală). B.<br />
Din normă laterală (două secţiuni parasagitale, cupola dreaptă mai înaltă decât cea<br />
stângă) se observă punctul frenic anatomic drept şi traiectul ramurilor anterioare mai<br />
lungi pe faţa toracică a D, faţă de dispoziţia din partea stângă. C. Peretele toracic<br />
anterior pe care se proiectează NF, conturul inimii şi al hemicupolelor D. 1. Locul de<br />
pătrundere a NF drept în D (extremitatea medială a spaţiului intercostal V, la marginea<br />
laterală a sternului). 2. Vârful inimii medial şi locul de abordare a D de către NF stâng,<br />
lateral, la aprox. 1 cm. lateral de vârful inimii. 3. Hemicupola dreaptă se proiectează în<br />
spaţiul intercostal IV, iar cea stângă, în spaţiul intercostal V, între bolţile lor existând o<br />
diferenţă de înălţime de aprox. 2-3 cm. 4. Între punctele frenice de abordare a D există o<br />
diferenţă pe înălţime de aprox. 1-2 cm.<br />
120