Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
mai constantă şi mai groasă ramură terminală primară este trunchiul posterior orientat
spre stâlpul respectiv al D şi partea costală posterioară (inserată pe arcadele psoasului şi
patratului lombelor).
Nervul frenic stâng abordează D la periferia sa (în planul orizontal ce trece
prin bolta hemicupolei stângi), la locul de contact cu pericardul fibros, la aproximativ
1cm. la stânga vârfului inimii şi 1cm. posterior de acesta, în zona anterioară a părţii
costale laterale, în partea musculară a acesteia.
Punctul de abordare (punctul nervos frenic anatomic) a hemicupolei stângi de
către NF stâng se găseşte mai anterior cu 3-4 cm faţă de omologul său din dreapta, mai
apropiat de periferia D faţă cel din dreapta (în planul orizontal dus prin bolta
hemicupolei stângi) şi pe un plan inferior (1-2 cm.) faţă de dreapta (Fig. 4,5).
NF stâng dă ramurile sale terminale la 0,5-1 cm. superior de planul D, formând
o ridicătură piramidală acoperită de pleura mediastinală şi înconjurată de lobuli grăsoşi
(ca în dreapta).
NF stâng emite 2-8 ramuri terminale care se vor distribui hemicupolei stângi
după un tipar radiar. Direcţiile fundamentale rămân ca şi în dreapta (anterioară, laterală
şi posterioară), trunchiul posterior fiind şi aici cel mai constant şi cel mai gros (vezi
partea I-a).
A B C
Fig. 3. A. NF stâng. 1. NF. 2. Locul de abordare a D de către NF stâng şi câţiva lobuli
grăsoşi care înconjoară conul de implantare. 3. Hemicupola stângă. 4. Aorta
descendentă. 5. Lanţul simpatic toracic. B. NF drept în partea sa terminală. 1. NF drept.
2. Locul de implantare în D şi lobuli grăsoşi înconjurători. 3. Hemicupola dreaptă. 4.
Lanţul simpatic toracic. C. Punctul frenic anatomic stâng (din normă toracică). Ramuri:
1. anterioară. 2. anteromedială. 3. anterolaterală. 4. trunchi anterior. 5. piramida formată
de ramurile terminale ale NF, înainte de a pătrunde în D. 6. laterală. 7. trunchi posterior.
8. posteromedială. Se remarcă traseul scurt al ramurilor pe faţa toracică.
Date morfometrice toracodiafragmatice
Este imposibil de a stabili corelaţii toracodiafragmatice exacte, general
valabile, având în vedere forma de ansamblu a D, vârsta, talia, morfotipul, starea de
nutriţie şi momentul funcţional considerat, toate foarte variabile după individ. Totuşi, se
pot aprecia, în plan frontal şi orizontal (plan ce trece prin bolta unei hemicupole) unele
repere orientative, care au fost identificate pe un singur preparat in situ, care a aparţinut
unei persoane de sex masculin, 72 de ani, talia 1,76 m, normoponderal, fără deformaţii
osoase. Imaginile inserate (Fig. 4,5) ilustrează cu aproximaţie datele morfometrice
înregistrate, ele având valoare orientativă şi pentru alte cazuri. Schema din fig.7B
circumscrie punctat ariile D, comparative cu cele din literatură (fig. 6,A,B-Onders şi
col.), pentru punctul motor nervos frenic, ce înconjoară punctul nervos frenic anatomic.
Aceste arii văzute din spre faţa toracică a D indică punctat separaţia dintre ramurile
frenice cu traiect pe faţa toracică a D (zona din interiorul ariei), faţă de ramurile care,
după ce au perforat D, urmează faţa sa abdominală (zona situată în jurul ariei marcate).
Zona din jurul ariei marcate ar putea constitui repere pentru plasarea electrozilor pe faţa
119