Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
Scopul lucrării
Aducerea de completări asupra anatomiei celor doi NF, pe un număr mai mare
de preparate recoltate de la feţi şi adulţi.
Materialul şi metoda de lucru
Studiul a început în anul 1969 şi a continuat, cu întreruperi, până în anul 2006.
Materialul este reprezentat de:
- 58 de D întregi (25 feţi şi 33 adulţi);
Fig. 2. Recoltarea D.
Metoda de lucru
Recoltarea D întregi reiese din fig. 2:
Din cele 33 de D provenite de la adulţi, 5 au fost investigate în situ.
O parte din preparate au fost conservate în sol. de formol, iar altă parte au fost
conservate în sol. de acid azotic 5%o, care păstrează consistenţa pieselor proaspete şi
permite bune planuri de clivaj.
Prelucrarea s-a făcut prin disecţie clasică, s-au făcut fotografii, scheme şi
descrierea preparatelor. La un preparat de adult prelucrat in situ, s-au înregistrat unele
date morfometrice ale toracelui, D şi NF.
Rezultate
Observaţiile asupra materialului luat în studiu au interesat caracteresticile
anatomice ale segmentului terminal al NF şi unele repere morfometrice pe un preparat
cu D in situ;
Nervul frenic drept. Abordează D pe flancul drept al VCI şi înainte de
suprafaţa toracică a D cu
0,5-1 cm. se împarte în ramurile sale terminale (primare sau/şi secundare), formând o
ridicătură conică sau/şi piramidală acoperită de pleura mediastinală şi înconjurată de
lobuli grăsoşi. Între VCI şi NF rămâne un spaţiu mai îngust sau mai larg (0,2-0,5 cm.)
ocupat de partea respectivă a foliolei drepte a CF, de structură fibroconjunctivă. Punctul
nervos frenic anatomic se poate localiza în plină foliolă dreaptă a CF, mai medial sau
mai lateral, depinzând şi de varianta morfologică pe care o prezintă CF (22,23).
NF dă 2-6 ramuri terminale; când sunt două ramuri, acestea apar sub forma
unui trunchi anterior şi unul posterior (foarte rar); dacă sunt mai mult de două ramuri,
modul de împărţire în trei ramuri (anterioară, laterală şi posterioară) nu este întâlnit prea
frecvent; împărţirea în mai multe ramuri este tiparul cel mai frecvent întâlnit.
Direcţiile fundamentale ale ramurilor terminale (primare sau/şi secundare)
urmează un tipar radiar pentru a inerva PAD, laterală şi posterioară a D. Ramurile
secundare desprinse direct din trunchiul NF se pot orienta şi pot fi numite:
anteromedială, anterioară, anterolaterală, laterală, posterioară şi posteromedială. Cea
118