Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

More documents

Recommendations

Info

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 IV. Complicaţii Tabelul IV: Complicaţii Tip complicaţie Infecţii severe : - bacteriemie/septicemie - bronhopneumonie/ pneumonie Infecţii moderate : - otita - ITU AA foarte severă 1 1 nu AA severă 2 nu 1 AA moderată nu 1 nu 112 Total cazuri nu nu 1 1 Febra origine necunoscută FON 1 1 nu 2 Hepatita acută virală B nu 1 nu 1 Hemoragia cerebrală 1 1 nu 2 Hemoglobinurie paroxistică nu 1 nu 1 În 5/ 15 cazuri ( 33,3 % ) cazuri am întâlnit infecţii severe documentate soldate cu 3 decese : 1 caz septicemie cu Acinetobacter urmat de deces (anemie aplastică foarte severă); 1 caz bronhopneumonie urmat de deces (anemie aplastică moderată cu recădere); 1 caz pneumonie urmat de deces (anemie aplastică foarte severă fără răspuns la tratament); 1 caz septicemie stafilococică cu evoluţie bună (anemie aplastică severă); 1 caz bacteriemie cu stafilococ epidermidis cu evoluţie bună (anemie aplastică severă). Nr. caz V. Decese Tabelul V: Decese Vârsta (ani) Sex Tipul AA Data Tip de Cauze deces deces faţă de dgn. iniţial (zile) răspuns iniţial/recădere Infecţii Hemoragie cerebrală 60 fără răspuns da nu 1. 3,5 F foarte severă 2 4 M foarte severă 7 fără răspuns da nu 3. 14 M foarte severă 16 fără răspuns nu da 4. 3 F severă 210 recădere nu da 5. 7 F severă 180 fără răspuns da nu 6. 11 M moderată 1642 recădere da nu VI Supravieţuirea Supravieţuirea a fost întâlnită în 9 / 15 cazuri (60%), din care 8 cazuri cu supravieţuire la 5 ani de la diagnostic, iar 1 caz cu supravieţuire la 1 an de la diagnostic, la momentul încheierii studiului ( iunie 2006 ). În funcţie de tipul anemiei aplastice supravieţuirea a fost în 1 din 4 cazuri de anemie aplastică foarte severă (25%), în 6 din 8 cazuri de anemie aplastică severă (75%) si în 2 din 3 cazuri de anemie aplastică moderată (66,6%). 3 2 1
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1 Supravieţuirea a fost de 25% versus 72,7% pentru pacienţii cu ANC < 200/ mm³ versus cei cu ANC > 200 / mm³ (p = 0,27, fără semnificaţie stastistică). În funcţie de sex supravieţuirea a fost de 6 din 9 cazuri sex feminin (66,6%) si 3 din 9 cazuri sex masculin (33.3%), cu o valoare p =0,37, fără semnificaţie statistică. Supravieţuirea în funcţie de tipul de răspuns iniţial a fost de :1 din 3 cazuri cu răspuns parţial (33,3%); 8 din 8 cazuri cu răspuns complet (100%); în cazurile fără răspuns la tratamentul iniţial nu am întâlnit supravieţuitori. Discuţii Lucrarea de faţă şi-a propus printr-un studiu de tip retrospectiv, efectuat pe o perioada de 12 ani , urmărirea aspectelor clinicoevolutive pentru 15 copii diagnosticaţi cu anemie aplastică dobândită . Numărul insuficient de cazuri din studiul nostru nu a permis corelarea exactă a datelor obţinute cu cele din literatură. Cele mai multe cazuri, 11 / 15 (73,33 %), au fost de anemie aplastică severă şi moderată ; doar 4 / 15 cazuri au fost de anemie aplastică foarte severă ceea ce este discordant cu datele din literatură care au arătat că la copii, anemia aplastică foarte severă este predominantă (> 60 %) ( 6 ). Vârsta medie a pacienţilor cu anemie aplastică din studiul nostru a fost de 8,6 ani (0,9 – 15 ani), ceea ce se corelează cu vârsta medie publicată în alte studii care a fost de 8,9 ani (0,91 – 16,45 ani) ( 6 ). Etiologia anemiei aplastice nu a putut fi identificată în majoritatea cazurilor , 11 / 15 cazuri (73,3 %), fiind etichetată ca anemie aplastică idiopatică. Intervalul de la diagnostic la tratamentul imunosupresor a fost în medie de 141 zile (4 luni ) pentru toţi pacianţii cuprinşi în studiu, cu o variaţie foarte mare cuprinsă între 2 zile şi 3 ani. Acest interval foarte prelungit este discordant cu intervalul de 1 lună decelat în alte studii (6). În 2 din 3 cazuri de anemie aplastică moderată, terapia imunosupresoare s-a introdus cu ocazia recăderii, la 3 ani, respectiv 2 ani de la diagnosticul iniţial, prelungind foarte mult intervalul de la diagnostic la tratamentul imunosupresor pentru totalitatea cazurilor. Într-un studiu efectuat de japonezi, intervalul de la diagnostic la terapia imunosupresoare pentru anemia aplastică foarte severă a fost de 12 zile, comparativ cu studiul nostru unde acest interval a fost în medie de 26 zile ( 7 ). Acest interval prelungit se poate explica prin procurarea dificilă de globulină antitimocitară (ATG) . Schemele de tratament în anemia aplastică dobândită sunt multiple şi diferă în funcţie de tipul de severitate al anemiei (1). În anemia aplastică moderată se utilizează o terapie minimă cu androgeni şi corticoterapie. În anemia aplastică severă şi foarte severă se utilizează terapie imunosupresoare combinată; există studii la adulţi şi copii care arată că terapia imunosupresoare combinată (ATG + ciclosporina) este superioară terapiei cu ATG singură sau în combinaţie cu androgeni (3, 5). În ceea ce priveşte utilizarea G-CSF în anemia aplastică severă la copil, datele din literatură au evidenţiat faptul că adăugarea de G-CSF la terapia imunosupresoare nu aduce beneficii în îmbunătăţirea răspunsului hematologic, incidenţa infecţiilor documentate şi rata supravieţuirii globale ( 7 ). Cea mai utilizată combinaţie de tratament în studiul nostru a fost ATG + metilprednisolon + G-CSF ± androgeni sau ciclosporină în 8/15 cazuri, din care 7/15 cazuri de anemie aplastică severă şi foarte severă şi doar 1 caz de anemie aplastică moderată cu ANC < 500/ mm³, fiind urmată în majoritatea cazurilor de răspuns complet ( 6 din 8 cazuri), 1 caz de răspuns parţial, 1 caz fără răspuns şi un deces. Există păreri contradictorii, pro şi contra, în ceea ce priveşte adăugarea androgenilor la ATG, ciclosporină şi G-CSF în anemia aplastică severă şi foarte severă (6, 7). Un studiu german contraindică utilizarea androgenilor asociat terapiei imunosupresoare în anemia aplastică severă şi foarte severă, datorită efectelor secundare multiple. În studiul nostru am utilizat androgeni în 7/15 cazuri din care 4 cazuri de anemie aplastică severă şi 3 cazuri de anemie aplastică moderată. 113
Page 1 and 2:
Clujul Medical Revistă de Medicin
Page 3 and 4:
Articole de orientare Clujul Medica
Page 5:
VOICHITA SĂBĂDUŞ, D. BORZEA, DIA
Page 8 and 9:
CAMELIA GEORGETA RĂCĂREANU, GABRI
Page 11 and 12:
Articole de orientare ROLUL NEUROKI
Page 13 and 14:
Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
DETECŢIA REARANJAMENTELOR SUBTELOM
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
ACTUALITĂŢI ÎN PATOGENIA BOLII V
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Cercetare clinică EARLY COURSE OF
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
Page 79 and 80: APORTUL BIOPSIEI HISTOLOGICE ECOGHI
Page 103 and 104: ASOCIEREA TULBURĂRILOR DIGESTIVE F
Page 109 and 110: NEUTROPENII ASOCIATE CU ANEMII APLA
Page 111: Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr.
Page 125 and 126: ANTIALLERGIC ACTIVITY OF SUBSTITUTE
Page 133 and 134: Cazuri clinice ACUTE MEGAKARYOCYTIC
Page 137 and 138: POLYSEROSITIS AND MULTISYSTEMIC DYS
Page 143 and 144: Medicină dentară ASPECTE MORFOPAT
Page 157 and 158: PARTICULARITĂŢI ÎN CONCEPEREA PR
Page 163 and 164:
CITOKINE PROINFLAMATORII ÎN BOALA
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
CONTRIBUŢII LA AMPRENTELE FONETICE
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Farmacie STUDII ASUPRA STRUCTURII M
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
STUDIU PRIVIND ACHIZIŢIA MEDICAMEN
Page 197 and 198:
Nr. crt. Clujul Medical 2006 vol. L
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
CERCETĂRI PRELIMINARE ASUPRA COMPU
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Idei în medicină CERCETAREA ŞTII
Page 211 and 212:
show all

Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?