Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2006 vol. LXXX - nr. 1
În Figura 6. este prezentată grafic prevalenţa sindromului metabolic pe sexe.
La 88,6 % dintre femei şi 78,6 % dintre bărbaţi a fost diagnosticat sindromul metabolic.
Obezitatea abddominală este elementul primordial si esenţial de diagnostic al
sindromului metabolic. Prevalenţa crescută a obezităţii abdominale la persoanele cu
diabet zaharat tip 2 se corelează astfel cu prevalenţa crescută a sindromului metabolic,
84.72% din persoanele incluse în studiu prezentând această afectiune.
Interpretarea rezultatelor. Discuţii
Investigarea clinică şi antropometrică a persoanelor cu diabet zaharat tip 2 nou
depistat, relevă faptul că obezitatea a fost prezentă 63,9 % din femei şi la 58,26 % din
bărbaţi; supragreutatea (IMC 25-29,9 Kg/m2) a fost intâlnită la 20,73 % dintre subiecţii
de sex feminin şi la 31,33 % din subiecţii de sex masculin. In lotul studiat, 13.5 % din
subiecti sunt normoponderali.
Analizând lotul studiat din punct de vedere al circumferinţei abdominale, se
constată că 72.3 % dintre subiecţi se incadrează în categoria de talie mare. Prevalenţa
crescută a obezităţii abdominale la persoanele cu diabet zaharat tip 2 se corelează astfel
cu prevalenţa crescută a sindromului metabolic, 84.72% din persoanele incluse în studiu
prezentând această afectiune.
La diagnosticarea diabetului zaharat tip 2 există deja o patologie aterosclerotică
cardiovasculară. Investigarea istoriei personale relevă prezenţa cardiopatiei ischemice la
27.3 % dintre subiecţi, bolii cerebrovasculare la 5.9 % din total, a arteriopatiei cronice
obliterante la 4.5 %, a hipertensiunii arteriale la 65,3 % şi a obezităţii la 61,2 % dintre
persoane. De asemenea sunt prezenţi factorii de risc cardiovascular, care în lotul studiat
au o distribuţie relativ uniformă. Factorii de risc majori, depistaţi la diagnosticarea
diabetului zaharat tip 2 în lotul studiat sunt: hipertrigliceridemia, hipo-HDLcolesterolemia,
hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială şi fumatul.
Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative ale valorilor colesterolului total la
subiecţii cu obezitate abdominală comparativ cu cei fără obezitate abdominală,
indiferent de sex. (p=NS). Femeile cu obezitate abdominală au prezentat valori
semnificativ mai mari ale trigliceridelor comparativ cu femeile ce nu prezentau acest
factor de risc (p=0.02). Şi la bărbaţi s-a observat o tendinţă de creştere a valorilor
trigliceridelor serice cu creşterea circumferinţei abdominale, dar fără a se atinge
semnificaţia statistică. S-a observat o tendinţă de scădere a valorilor HDL-colesterolului
seric cu creşterea circumferinţei abdominale, scădere semnificativ statistică doar la
sublotul de femei (p=0.03). Valorile medii au fost mai mici decât valorile optime pentru
subiecţii cu diabet zaharat, atât la bărbaţi cât şi la femei, indiferent de prezenţa sau
absenţa obezitaţii abdominale.
La 88,6 % dintre femei şi 78,6 % dintre bărbaţi a fost diagnosticat sindromul
metabolic. Prevalenţa crescută a obezităţii abdominale la persoanele cu diabet zaharat
tip 2 se corelează astfel cu prevalenţa crescută a sindromului metabolic, 84.72% din
persoanele incluse în studiu prezentând această afectiune.
Concluzii
1. Sindromul metabolic a fost prezent la majoritatea persoanelor din lotul studiat,
84,72 % prezentând această afecţiune. Obezitatea abdominală s-a dovedit a fi
un factor de risc predispozant pentru sindromul metabolic.
2. Prezenţa sindromului metabolic presupune un risc crescut pentru apariţia unui
spectru larg de afecţiuni cardiovasculare aterosclerotice. Fiecare element
constitutiv major (hipertensiunea arterială, dislipidemia, obezitatea, valorile
glicemice crescute) trebuie abordat conform cu recomandările conţinute în
ghidurile existente.
100