rezumat RO pt CD.pdf
rezumat RO pt CD.pdf rezumat RO pt CD.pdf
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole Amplificarea ADN-ului bacterian prin tehnologia PCR (Polymerase Chain Reaction). În urma folosirii microplăcilor Biolog GP2 s-a evidenţiat profilul fiziologic al tulpinilor bacteriene B1 şi B2 şi s-a stabilit apartenenţa noilor izolate la genul Bacillus, specia B. subtilis, probabilitatea de identificare fiind de 85% pentru ambele tulpini. Analizarea probelor în vederea identificării tulpinilor prin tehnica FISH, s-a realizat la cele două tulpini bacteriene Gram-pozitive izolate, B1 şi B2, şi la tulpina Gram-negativă, Pseudomonas sp. Prin folosirea sondelor moleculare marcate fluorescent şi examinarea produşilor de hibridizare la microscopul cu epifluorescenţă, s-au evidenţiat unele deosebiri între cele două izolate aparţinând genului Bacillus şi a izolatului din genul Pseudomonas, dar nu au permis identificarea speciilor cărora le aparţin izolatele testate. Prin analize moleculare, ADN-ul genomic a fost utilizat în reacţii de amplificare distincte, utilizând diferite tipuri de primeri, atât pentru tulpina Pseudomonas sp., cât şi pentru cele două tulpini de Bacillus. Rezultatele obţinute arată că noul izolat de Pseudomonas aparţine speciei Ps. aeruginosa şi că noile tulpini B1 şi B2 prezintă un comportament similar celui evidenţiat la tulpina de referinţă B. subtilis ATCC 6633, ceea ce ar sugera că aparţin speciei B. subtilis. Deşi în cercetările noastre am pornit de la o bază de date deja existentă în ceea ce priveşte izolarea, identificarea şi caracterizarea micoorganismelor, am considerat necesară testarea metodelor de identificare şi caracterizare, astfel încât rezultatele să fie comparabile cu cele obţinute pe plan internaţional. Principalele contribuţii au fost axate pe două direcţii: (a) izolarea unor noi tulpini de Bacillus din medii poluate cu hidrocarburi şi (b) o abordare polifazică pentru identificarea noilor izolate bacteriene prin combinarea metodelor microbiologice clasice cu cele moleculare. Capitolul III: Cercetări proprii privind testarea activităţii antifungice a tulpinilor bacteriene selectate Cercetările prezentate în acest capitol au avut ca obiectiv, evidenţierea capacităţii tulpinilor bacteriene selectate de a inhiba fungi fitopatogeni in vitro şi in vivo (în condiţii de laborator). Pentru analizarea eficacităţii tulpinilor de interes B1 şi B2 ca agenţi de combatere biologică au fost realizate teste de apreciere a antagonismului faţă de fungii fitopatogeni. Scopul acestor experimente a fost de a evidenţia dacă izolatele bacteriene luate în studiu sunt competitive. Pentru testarea in vitro s-au folosit fungii fitopatogeni Alternaria tenuis, Fusarium oxysporum var. lycopersici, Sclerotium bataticola, Rhizoctonia solani, Pythium spp., cultivaţi în plăci Petri cu mediul PDA. Testarea s-a făcut prin inocularea tulpinilor în poziţii juxtapuse, în vase 7
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole Petri ce conţin mediu agarizat. Prin folosirea mai multor specii de fungi fitopatogeni, s-a examinat spectrul de acţiune al celor două tulpini bacteriene selectate. S-a constatat că ambele tulpini bacteriene nu au capacitatea de a inhiba creşterea fungilor din speciile Sclerotium bataticola şi Rhizoctonia solani. Cu toate acestea s-a observat că, deşi în zona de interacţiune directă dintre tulpinile bacteriene B1, B2 şi fungii din cele două specii menţionate nu s-a format o zonă clară de inhibare, creşterea coloniei fungice a fost încetinită, marginile coloniei fungice nedepăşind marginea coloniei bacteriene sau depăşind-o foarte puţin, ceea ce sugerează un efect fungistatic al celor două izolate bacteriene. Testarea in vivo s-a făcut după ce în prealabil tulpinile bacteriene au fost cultivate în mediu de cultură lichid cu săruri minerale, pentru obţinerea biomasei bacteriene necesară tratamentului in vivo. Prin cultivarea tulpinilor B1 şi B2 în mediu MSM, s-a remarcat că tulpina B2 a crescut mai bine, cantitatea de biomasă fiind mai mare. În acest experiment s-a urmărit activitatea antifungică faţă de Alternaria spp., tulpini fungice izolate de pe fructele de ardei şi tomate, identificate ca Alternaria alternata (A. tenuis) şi respectiv A. alternata f.sp. lycopersici. S-au ales trei variante experimentale, concretizate prin tratarea seminţelor cu: (1) suspensie bacteriană din tulpinile B1 şi B2, (2) cu suspensie bacteriană şi suspensie fungică de Alternaria alternata f.sp. lycopersici/Alternaria tenuis şi (3) numai cu suspensie fungică. S-a constatat că, atât la ardei cât şi la tomate, plantele tratate doar cu suspensiile bacteriene au crescut viguros (varianta V1), fără urme de stres, în timp ce plantele tratate cu bacterii şi suspensie fungică au fost mai mici ca dimensiuni, dar aparent sănătoase (varianta V2). În cazul variantei V3, s-a observat că tratamentul exclusiv cu fungii fitopatogeni nu a permis dezvoltarea plantelor. În urma testării, s-a observat că tulpina bacteriană B2 are o acţiune pozitivă asupra dezvoltării plantelor testate, atât la ardei cât şi la tomate, ceea ce arată potenţialul acestei specii bacteriene de a favoriza creşterea plantelor. De asemenea, aceasta are un potenţial antifungic mai bun faţă de fungii fitopatogeni testaţi, comparativ cu tulpina B1, datorită producerii compuşilor antifungici. Din literatura de specialitate se cunoaşte că efectul de stimulare a creşterii plantelor realizat de unele bacterii antagoniste se datorează producerii de auxine, şi în principal de acid 3-indolil- acetic (IAA). Pentru evidenţierea producerii de IAA de către tulpinile bacteriene B1 şi B2 s-a folosit metoda descrisă de Brie (1991). În afară de cele două tulpini bacteriene s-a folosit şi un alt izolat natural aparţinând genului Bacillus, notat BW şi o tulpină de B. subtilis de colecţie ATCC 6633. 8
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
- Page 3 and 4: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 5 and 6: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 7: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 11 and 12: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 13 and 14: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 15 and 16: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 17 and 18: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 19 and 20: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 21 and 22: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 23 and 24: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 25: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole<br />
Petri ce conţin mediu agarizat. Prin folosirea mai multor specii de fungi fitopatogeni, s-a examinat<br />
spectrul de acţiune al celor două tulpini bacteriene selectate.<br />
S-a constatat că ambele tulpini bacteriene nu au capacitatea de a inhiba creşterea fungilor din<br />
speciile Sclerotium bataticola şi Rhizoctonia solani. Cu toate acestea s-a observat că, deşi în zona de<br />
interacţiune directă dintre tulpinile bacteriene B1, B2 şi fungii din cele două specii menţionate nu<br />
s-a format o zonă clară de inhibare, creşterea coloniei fungice a fost încetinită, marginile coloniei<br />
fungice nedepăşind marginea coloniei bacteriene sau depăşind-o foarte puţin, ceea ce sugerează un<br />
efect fungistatic al celor două izolate bacteriene.<br />
Testarea in vivo s-a făcut după ce în prealabil tulpinile bacteriene au fost cultivate în mediu<br />
de cultură lichid cu săruri minerale, pentru obţinerea biomasei bacteriene necesară tratamentului in<br />
vivo. Prin cultivarea tulpinilor B1 şi B2 în mediu MSM, s-a remarcat că tulpina B2 a crescut mai<br />
bine, cantitatea de biomasă fiind mai mare.<br />
În acest experiment s-a urmărit activitatea antifungică faţă de Alternaria spp., tulpini fungice<br />
izolate de pe fructele de ardei şi tomate, identificate ca Alternaria alternata (A. tenuis) şi respectiv<br />
A. alternata f.sp. lycopersici. S-au ales trei variante experimentale, concretizate prin tratarea<br />
seminţelor cu: (1) suspensie bacteriană din tulpinile B1 şi B2, (2) cu suspensie bacteriană şi<br />
suspensie fungică de Alternaria alternata f.sp. lycopersici/Alternaria tenuis şi (3) numai cu<br />
suspensie fungică.<br />
S-a constatat că, atât la ardei cât şi la tomate, plantele tratate doar cu suspensiile bacteriene<br />
au crescut viguros (varianta V1), fără urme de stres, în timp ce plantele tratate cu bacterii şi<br />
suspensie fungică au fost mai mici ca dimensiuni, dar aparent sănătoase (varianta V2). În cazul<br />
variantei V3, s-a observat că tratamentul exclusiv cu fungii fitopatogeni nu a permis dezvoltarea<br />
plantelor. În urma testării, s-a observat că tulpina bacteriană B2 are o acţiune pozitivă asupra<br />
dezvoltării plantelor testate, atât la ardei cât şi la tomate, ceea ce arată potenţialul acestei specii<br />
bacteriene de a favoriza creşterea plantelor. De asemenea, aceasta are un potenţial antifungic mai<br />
bun faţă de fungii fitopatogeni testaţi, comparativ cu tulpina B1, datorită producerii compuşilor<br />
antifungici.<br />
Din literatura de specialitate se cunoaşte că efectul de stimulare a creşterii plantelor realizat<br />
de unele bacterii antagoniste se datorează producerii de auxine, şi în principal de acid 3-indolil-<br />
acetic (IAA). Pentru evidenţierea producerii de IAA de către tulpinile bacteriene B1 şi B2 s-a folosit<br />
metoda descrisă de Brie (1991). În afară de cele două tulpini bacteriene s-a folosit şi un alt izolat<br />
natural aparţinând genului Bacillus, notat BW şi o tulpină de B. subtilis de colecţie ATCC 6633.<br />
8
Change language