rezumat RO pt CD.pdf

More documents

Recommendations

Info

Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole bacteriene selectate cât şi a compuşilor cu activitate de surfactant punându-se accent, în special, pe activitatea antifungică. În acest scop principalele obiective urmărite au fost: 1. Izolarea şi caracterizarea unor noi tulpini bacteriene capabile să producă biosurfactanţi. Pentru aceasta au fost utilizate probe de sol contaminat cu hidrocarburi şi ape reziduale din diferite locaţii, din care au fost izolate diverse tulpini bacteriene, precum şi metode specifice de evidenţiere a producerii de compuşi tensioactivi. Cercetările au fost orientate în vederea stabilirii condiţiilor optime de producere a biosurfactanţilor bacterieni. 2. Stabilirea unor metode eficiente de identificare a noilor izolate bacteriene prin realizarea unei abordări polifazice, ce a presupus o combinare a unor metode microbiologice clasice, cu metode moderne, inclusiv moleculare. 3. Evidenţierea capacităţii tulpinilor bacteriene selectate şi a biosurfactanţilor sintetizaţi de acestea de a inhiba fungi fitopatogeni precum şi de a reduce nivelul unor hidrocarburi poluante. 4. Testarea in vitro a unor posibile aplicaţii ale tulpinilor bacteriene selectate, în condiţiile evidenţierii inocuităţii acestora. CERCETĂRI PROPRII Capitolul II: Cercetări proprii privind izolarea din medii poluate, caracterizarea şi identificarea unor noi tulpini bacteriene din genul Bacillus Cercetările care au făcut obiectul acestui capitol au fost abordate în vederea: 1. Izolării şi caracterizării unor tulpini bacteriene capabile să producă biosurfactanţi; 2. Stabilirii unor metode eficiente de identificare a noilor izolate bacteriene printr-o abordare polifazică, ce presupune o combinare a metodelor microbiologice clasice, cu metode moderne, inclusiv moleculare. Recoltarea probelor pentru izolarea microorganismelor producătoare de biosurfactanţi s-a realizat în perioada 15-17 iulie 2007. Prin izolarea bacteriilor din diverse surse naturale poluate s-au obţinut un număr total de 80 colonii bacteriene, care au fost testate pe mediu ce conţine ulei uzat. Izolarea tulpinilor bacteriene şi obţinerea culturilor pure s-au realizat prin metode bacteriologice clasice. Pentru izolarea tulpinilor bacteriene s-au folosit mediile de cultură Luria-Bertani şi geloză. Selectarea tulpinilor bacteriene potenţial producătoare de biosurfactanţi s-a 5
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole făcut prin cultivarea coloniilor bacteriene izolate din sol şi apă în mediul MSM cu zaharoză (Wilson şi Zajic, 1985) şi în mediul MSM în care zaharoza a fost înlocuită cu ulei uzat 3%. La sfârşitul perioadei de incubare de 7 zile la 28 0 C, s-a examinat intensitatea creşterii bacteriilor, aspectul peliculei de ţiţei şi formarea de emulsii, acestea fiind principalele efecte prin care s-ar demonstra că bacteriile testate ar produce substanţe tensioactive ce permit formarea de emulsii stabile. Dintre noile izolate bacteriene, doar 28 au fost capabile de a forma emulsii în mediul testat. Studiile s-au concentrat asupra bacteriilor Gram-pozitive, aparţinând genului Bacillus, scopul nostru fiind de a identifica noi tulpini bacteriene capabile de a produce compuşi tensioactivi şi să fie sigure pentru mediu şi sănătatea omului. De aceea, din cele 80 noi izolate au fost selectate 18 tulpini Gram-pozitive, dintre care doar 10 au manifestat capacitatea de a produce biosurfactanţi. Pentru a limita şi mai mult numărul de tulpini bacteriene care să fie utilizate în experimentele ulterioare, cele 10 izolate au fost testate şi în privinţa activităţii antagoniste faţă de fitopatogenul Alternaria tenuis, evidenţiindu-se faptul că doar două tulpini au prezentat o activitate inhibitoare foarte clară. Aceste tulpini au fost notate B1 (tulpină izolată din sol poluat cu hidrocarburi) şi B2 (tulpină izolată din sol, din zona Techirghiol), ele fiind utilizate în experimente de identificare şi caracterizare a proprietăţilor utile. Pentru studii comparative, mai ales în privinţa identificării, s-a utilizat şi o tulpină de bacili Gram-negativi, izolată din apă de mare, capabilă de a produce substanţe tensioactive. Această tulpină, pe baza unor teste preliminare de identificare, a fost identificată ca aparţinând genului Pseudomonas. Identificarea izolatelor bacteriene s-a făcut prin utilizarea unei abordări polifazice, pornind de la metode microbiologice clasice până la tehnici moleculare, moderne: 1. Evidenţierea particularităţilor bacteriilor izolate şi dezvoltate pe medii solide, de geloză, prin coloraţia Gram; 2. Identificarea tulpinilor bacteriene prin utilizarea sistemului BIOLOG, bazat pe reacţii chimice metabolice de reducere a tetrazoliului, folosind microplăcile Biolog GP2 şi GN2, pentru bacterii Gram-pozitive şi respectiv, Gram-negative; 3. Analizarea comunităţilor microbiene din probele naturale de sol şi apă prin tehnica FISH, o tehnică moleculară de hibridizare in situ. 4. Caracterizarea noilor izolate bacteriene prin tehnici moleculare bazate pe: Izolarea ADN-ului cromozomal bacterian prin folosirea kitului Wizard Genomic DNA Purification Promega şi prin metoda Hopwood şi colab. (1985) adaptată; Verificarea electroforetică a ADN-ului în gel de agaroză; 6
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
Page 3 and 4: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 5: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 25: Obţinerea de biosurfactanţi şi u

rezumat RO pt CD.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?