rezumat RO pt CD.pdf

More documents

Recommendations

Info

Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole apoase cât şi în amestecul de hidrocarburi, ceea ce arată potenţialul lor în bioremediere. Ei intervin în sporirea solubilităţii şi asimilării poluanţilor hidrofobi, determinând folosirea lor în biodegradare, în sporirea recuperării ţiţeiului (MEOR - Microbial Enhanced Oil Recovery) şi în procesele de de-emulsifiere. Surfactanţii de origine microbiană au mai multe avantaje decât surfactanţii chimici datorită capacităţii lor de a se biodegrada, toxicităţii scăzute şi datorită faptului că au eficacitate la valori extreme de temperatură, pH şi salinitate (Singh şi Cameotra, 2004). Deoarece biosurfactanţii sunt direct biodegradabili şi pot fi produşi în cantităţi mari de către microorganisme şi astfel nu sunt dependenţi de produşii derivaţi din ţiţei, ei pot înlocui foarte bine surfactanţii sintetici tradiţionali (Sarubo şi colab., 2006; Singh şi Cameotra, 2004; Desai şi Banat, 1997). Se poate spune că aceste substanţe au o compatibilitate mult mai bună cu mediul decât surfactanţii chimici, şi pentru că biosurfactanţii nu sunt toxici pentru mediul natural şi au o capacitate ridicată de biodegradare, ei intră în categoria substanţelor „prietenoase cu mediul”. Pot fi utilizaţi ca emulsifianţi, de-emulsifianţi, agenţi de înmuiere, agenţi de dispersare, agenţi de spumare, ingredienţi alimentari activi şi detergenţi, cu utilizări în diferite sectoare cum ar fi: petrol şi petrochimie, chimie organică şi formularea lubrifianţilor, industria alimentară şi a băuturilor, cosmetică şi obţinerea detergenţilor, industria farmaceutică, industria minieră şi metalurgică, agrochimie şi formularea pesticidelor, protecţia şi managementul mediului (recuperarea ţiţeiului, favorizarea eliminării din solurile contaminate a unor metale grele, etc.). Un alt avantaj al surfactanţilor microbieni constă în capacitatea acestora de a fi sintetizaţi pe substraturi din mai multe materii prime ieftine, de exemplu deşeuri rezultate din diferite tehnologii industriale, agricole şi din industria alimentară, în felul acesta scăzând costul de producţie. Chiar dacă interesul pentru biosurfactanţi este în creştere, aceşti compuşi nu pot concura din punct de vedere economic cu surfactanţii sintetici (Moussa şi colab., 2006). Succesul producerii de biosurfactanţi depinde de dezvoltarea procedeelor ieftine şi de folosirea materiilor prime ieftine care să justifice 10-30% din costul total al procesului tehnologic (Sarubbo şi colab., 2006). În literatura de specialitate se arată că o gamă largă de surse de carbon inclusiv resursele refolosibile din agricultură sunt potrivite pentru obţinerea de biosurfactanţi, fără efecte nocive din punct de vedere ecologic şi cu cele mai bune proprietăţi în funcţie de domeniile de aplicaţie. Producţiile optime de agenţi tensioactivi sunt obţinute când se folosesc ca substrat carbohidraţii şi uleiurile vegetale. Biosurfactanţii sunt compuşi amfifilici produşi la nivelul suprafeţelor celulelor microbiene sau sunt excretate extracelular, conţin jumătăţi hidrofobe şi hidrofile şi reduc tensiunea superficială şi tensiunile interfeţe, având proprietăţi de emulsionare. Biosurfactanţii pot avea una din următoarele 3
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole structuri: glicolipide, peptide, acizi graşi, fosfolipide, acid mycolic, antibiotice, combinaţiile complexe polizaharide-lipide, lipoproteine, lipopeptide sau însăşi suprafaţa celulei microbiene. Deşi tipul şi cantitatea de surfactanţi microbieni depinde, în primul rând de organismul producător, factori precum sursele de carbon, sursele de azot, microelementele, temperatura, pH-ul, gradul de aerare, pot de asemenea influenţa producerea biosurfactanţilor de către microorganisme (Desai şi Banat, 1997). Aceşti biosurfactanţi sunt produşi de numeroase specii de bacterii, levuri şi fungi filamentoşi care utilizează o varietate mare de compuşi organici ca sursă de carbon şi energie pentru creşterea lor. Deşi mulţi biosurfactanţi sunt consideraţi metaboliţi secundari, câţiva pot avea un rol esenţial în supravieţuirea microorganismelor producătoare de biosurfactant, favorizând transportul nutrienţilor, interacţiunile microorganism-gazdă sau inhibarea creşterii unor organisme patogene, ceea ce explică folosirea acestor substanţe în agricultură, pentru combaterea unor agenţi fitopatogeni. De asemenea, aceştia determină biodisponibilitatea substraturilor insolubile în apă, legarea de metale grele, intervin în procesul quorum sensing specific microorganismelor şi în formarea biofilmelor (Rodrigues şi colab., 2006). Biosurfactanţii prezintă şi activităţi antimicrobiene, cu acţiune antibacteriană, antifungică şi antivirală. Multe lucrări referitoare la aplicaţiile biosurfactanţilor au fost focalizate pe folosirea lor în agricultură şi pentru combaterea poluării mediului, datorită diversităţii lor, acţiunii prietenoase cu mediul, posibilităţii de a fi produşi pe scară largă şi datorită eficacităţii lor la temperaturi extreme şi valori diferite de pH (Rodrigues şi colab., 2006). Astfel că biosurfactanţii pot fi folosiţi pentru combaterea unor boli produse de diferiţi agenţi patogeni (în special bacterii şi fungi) şi fac parte din metodele alternative de combatere a unor agenţi care produc pagube mari în diferite zone agricole din lume, metode de combatere biologică care câştigă tot mai mult teren, datorită în principal preocupării actuale pentru protecţia mediului. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE Datorită potenţialului aplicativ foarte mare al bacteriilor din genul Bacillus, posibilitatea cultivării la scară industrială a acestor microorganisme şi obţinerea unor cantităţi suficiente de biosurfactanţi constituie una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor la nivel internaţional. Lucrarea de faţă şi-a propus izolarea şi identificarea unor noi tulpini bacteriene din genul Bacillus potenţial producătoare de biosurfactanţi, obţinerea compuşilor tensioactivi în condiţii optime de cultivare a izolatelor bacteriene selectate şi studierea posibilelor aplicaţii atât ale tulpinilor 4
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
Page 3: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 7 and 8: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 25: Obţinerea de biosurfactanţi şi u

rezumat RO pt CD.pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?