rezumat RO pt CD.pdf
rezumat RO pt CD.pdf rezumat RO pt CD.pdf
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole Fig. 5.2 (Fig. 5.16 – Teză): Interacţiile dintre tulpinile bacteriene Bacillus subtilis OS15, OS17 şi a extractelor lipopeptidice metanolice şi butanolice faţă de Fusarium oxysporum var. lycopersici, după 96 ore la 28 0 C Analizând rezultatele obţinute la tulpinile de interes B. subtilis B1 şi B2, putem spune că lipopeptidele produse de B2 sunt mult mai active decât cele produse de tulpina B1, având o activitate antifungică mult mai pregnantă faţă de A. tenuis. S-au realizat preparate microscopice pentru a vizualiza modificările hifelor fungice în urma interacţiilor cu extractele metanolice ale lipopeptidelor produse de tulpina bacteriană B2 (fig. 5.3 – fig. 5.21 din teză). Fig. 5.3 (Fig. 5.21 – Teză): Modificările hifelor fungice de Alternaria tenuis în urma interacţiilor cu extractele lipopeptidice metanolice ale tulpinii bacteriene Bacillus subtilis B2 Se constată îngroşarea hifelor, întreruperi ale membranelor citoplasmatice, condensarea citoplasmei şi ruperea membranelor, observându-se formaţiuni asemănătoare unor picături la capătul hifelor, care ar putea fi conţinut cioplasmatic. Pentru a demonstra posibilitatea obţinerii unui biopreparat din una sau mai multe tulpini bacteriene care au capacitatea de a produce biosurfactanţi, s-au făcut interacţii între tulpinile bacteriene testate, pentru a evidenţia dacă apar reacţii antagoniste, de inhibare a creşterii coloniilor bacteriene. Din observaţiile preliminare s-a constatat că tulpinile bacteriene B2, OS15 şi OS17 prezintă un uşor antagonism faţă de BW. Tulpinile bacteriene B2, OS15 şi OS17 nu prezintă 17
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole antagonism între ele, ceea ce ar favoriza folosirea acestor tulpini pentru obţinerea unui biosurfactant care să prezinte activitate antifungică bună faţă de F. oxysporum var. lycopersici şi alte specii fungice care produc daune culturilor de tomate şi ardei. Pentru folosirea tulpinilor bacteriene precum şi a compuşilor cu activitate de surfactant în combaterea biologică a agenţilor patogeni şi bioremediere, se impune determinarea toxicităţii bacteriilor de interes. În acest scop noi am folosit metoda BACTOX, o analiză rapidă care foloseşte ca organism senzor, protozoarul ciliat Tetrahymena pyriformis. Acesta este nepatogen, are formă de lacrimă şi poate fi folosit în medii ieftine. Pentru testarea toxicităţii s-au folosit tulpinile bacteriene B1 şi B2. Testarea propriu-zisă s-a realizat pe plăci de culturi tisulare cu 12 orificii, în care s-au pipetat suspensia de protozoare şi cea bacteriană. Monitorizarea s-a făcut prin observarea fiecărui orificiu al plăcii de culturi tisulare, cu ajutorul unui microscop cu fază inversată după 10 minute, 2, 4 şi 8 ore de incubare. Prin cuantificarea rezultatelor după o scală adaptată de Shlimme şi colab. (1999), s-a constatat că tulpinile bacteriene testate nu au efecte asupra protozoarului ciliat, ceea ce corespunde cu un indice de toxicitate de 0% echivalent cu aproximativ 100% protozoare vii. Prin realizarea obiectivelor propuse în acest capitol putem menţiona ca element de noutate demonstrarea viabilităţii tulpinii B2 în medii de cultură lichide cu adaos de ulei de motor, ca unica sursă de carbon. S-a observat că tulpina bacteriană a rămas activă din punct de vedere metabolic şi după 20 zile de incubare în mediile cu ulei de motor. Prin testele realizate s-a observat emulsionarea uleiului de motor în toate mediile de cultură folosite, ceea ce demonstrează că tulpina B2 produce un compus lipopeptidic extracelular cu activitate de biosurfactant. În acest capitol cercetările au fost extinse şi prin demonstrarea unei activităţii antifungice bune a extractelor lipopeptidice produse de tulpina bacteriană B2 faţă de A. tenuis. De asemenea s-a evidenţiat efectele extractelor metanolice ale lipopeptidelor produse de tulpina B2 faţă de hifele fungice de A. tenuis, concretizate prin îngroşarea hifelor, condensarea citoplasmei, ruperea pereţilor celulari, observându-se formaţiuni asemănătoare unor picături, mai ales la capătul hifelor. Un alt aspect important prezentat în acest capitol constă în absenţa antagonismului între tulpinile bacteriene cu potenţial antifungic testate. Acesta este un avantaj important în perspectiva folosirii tulpinilor respective pentru obţinerea unui biopreparat cu activitate antifungică. Un alt aspect de noutate îl constituie testarea toxicităţii tulpinilor B1 şi B2 asupra protozoarului Tetrahymena pyriformis. S-a demonstrat că aceste tulpini nu au efecte negative asupra organismului test menţionat, extrem de sensibil la modificările apărute în mediu, astfel că tulpinile 18
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
- Page 3 and 4: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 5 and 6: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 7 and 8: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 9 and 10: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 11 and 12: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 13 and 14: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 15 and 16: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 17: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 21 and 22: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 23 and 24: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
- Page 25: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole<br />
antagonism între ele, ceea ce ar favoriza folosirea acestor tulpini pentru obţinerea unui biosurfactant<br />
care să prezinte activitate antifungică bună faţă de F. oxysporum var. lycopersici şi alte specii<br />
fungice care produc daune culturilor de tomate şi ardei.<br />
Pentru folosirea tulpinilor bacteriene precum şi a compuşilor cu activitate de surfactant în<br />
combaterea biologică a agenţilor patogeni şi bioremediere, se impune determinarea toxicităţii<br />
bacteriilor de interes. În acest scop noi am folosit metoda BACTOX, o analiză rapidă care foloseşte<br />
ca organism senzor, protozoarul ciliat Tetrahymena pyriformis. Acesta este nepatogen, are formă de<br />
lacrimă şi poate fi folosit în medii ieftine. Pentru testarea toxicităţii s-au folosit tulpinile bacteriene<br />
B1 şi B2. Testarea propriu-zisă s-a realizat pe plăci de culturi tisulare cu 12 orificii, în care s-au<br />
pipetat suspensia de protozoare şi cea bacteriană. Monitorizarea s-a făcut prin observarea fiecărui<br />
orificiu al plăcii de culturi tisulare, cu ajutorul unui microscop cu fază inversată după 10 minute, 2, 4<br />
şi 8 ore de incubare. Prin cuantificarea rezultatelor după o scală ada<strong>pt</strong>ată de Shlimme şi colab.<br />
(1999), s-a constatat că tulpinile bacteriene testate nu au efecte asupra protozoarului ciliat, ceea ce<br />
corespunde cu un indice de toxicitate de 0% echivalent cu aproximativ 100% protozoare vii.<br />
Prin realizarea obiectivelor propuse în acest capitol putem menţiona ca element de noutate<br />
demonstrarea viabilităţii tulpinii B2 în medii de cultură lichide cu adaos de ulei de motor, ca unica<br />
sursă de carbon. S-a observat că tulpina bacteriană a rămas activă din punct de vedere metabolic şi<br />
după 20 zile de incubare în mediile cu ulei de motor. Prin testele realizate s-a observat emulsionarea<br />
uleiului de motor în toate mediile de cultură folosite, ceea ce demonstrează că tulpina B2 produce un<br />
compus lipope<strong>pt</strong>idic extracelular cu activitate de biosurfactant.<br />
În acest capitol cercetările au fost extinse şi prin demonstrarea unei activităţii antifungice<br />
bune a extractelor lipope<strong>pt</strong>idice produse de tulpina bacteriană B2 faţă de A. tenuis. De asemenea s-a<br />
evidenţiat efectele extractelor metanolice ale lipope<strong>pt</strong>idelor produse de tulpina B2 faţă de hifele<br />
fungice de A. tenuis, concretizate prin îngroşarea hifelor, condensarea citoplasmei, ruperea pereţilor<br />
celulari, observându-se formaţiuni asemănătoare unor picături, mai ales la capătul hifelor.<br />
Un alt aspect important prezentat în acest capitol constă în absenţa antagonismului între<br />
tulpinile bacteriene cu potenţial antifungic testate. Acesta este un avantaj important în perspectiva<br />
folosirii tulpinilor respective pentru obţinerea unui biopreparat cu activitate antifungică.<br />
Un alt aspect de noutate îl constituie testarea toxicităţii tulpinilor B1 şi B2 asupra<br />
protozoarului Tetrahymena pyriformis. S-a demonstrat că aceste tulpini nu au efecte negative asupra<br />
organismului test menţionat, extrem de sensibil la modificările apărute în mediu, astfel că tulpinile<br />
18
Change language