rezumat RO pt CD.pdf

More documents

Recommendations

Info

Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole Aceste tulpini bacteriene au fost crescute pe mediu NB simplu şi mediu NB suplimentat cu triptofan, acesta fiind precursorul IAA. Mediile de cultură şi metoda de testare sunt descrise în capitolul III al tezei, subcapitolul Rezultate şi discuţii. Rezultatele obţinute au arătat că toate cele trei izolate naturale produc IAA, cel mai ridicat nivel fiind evidenţiat la tulpina B2, acesta crescând şi mai mult atunci când cultivarea s-a realizat în mediu suplimentat cu triptofan. S-a constatat că, în urma interacţiunii cu tulpina bacteriană B2, au apărut modificări la nivelul hifelor fungice, reprezentate prin alungiri ale hifelor, îngroşări ale peretelui celular, plasmoliză, fragmentarea membranelor citoplasmatice şi ruperea peretelui celular cu eliminarea conţinutului citoplasmatic (pe imagini apar formaţiuni alungite asemănătoare unor vezicule la capătul hifelor fungice). La toate preparatele fungice analizate, cea mai frecventă modificare observată a fost plasmoliza (fig. 3.1, săgeata – fig. 3.8 b din teză). Fig. 3.1 (Fig. 3.8.b – Teză): Modificările hifelor de Alternaria tenuis în urma interacţiilor cu tulpina bacteriană B. subtilis B2; săgeata: fenomenul de plasmoliză. În acest capitol am abordat tematica din perspectiva testării activităţii antifungice a izolatelor bacteriene B1 şi B2 în două direcţii: (a) testare in vitro şi (b) testare in vivo. Am demonstrat activitatea antifungică a tulpinilor B1 şi B2 faţă de fungii testaţi, evidenţiind efectele antagoniste mai puternice în cazul tulpinii B2. Prin testarea in vivo am demonstrat că tulpina B2 manifestă, în plus, şi o activitate de stimulare a creşterii răsadurilor de ardei sau roşii, punând în evidenţă capacitatea mai mare a acestei tulpini de a produce acid indolil acetic. Extrem de interesante au fost rezultatele obţinute în urma examinării microscopice a hifelor de A. alternata în urma interacţiunii cu tulpinile bacteriene B1 şi B2, în special, concretizate prin modificările hifelor, apariţia plasmolizei şi ruperea peretelui celular cu eliberarea conţinutului citoplasmatic (vizualizată prin formarea unor vezicule, mai ales la capătul hifelor fungice). 9
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole Capitolul IV: Cercetări proprii privind producerea de biosurfactanţi de către tulpinile bacteriene selectate Obiectivele urmărite în acest capitol au constat în: 1. Stabilirea condiţiilor optime de producere a biosurfactanţilor bacterieni; 2. Evidenţierea producerii compuşilor tensioactivi prin metode specifice. Pentru realizarea obiectivelor menţionate s-au folosit mai multe tipuri de tulpini bacteriene, dintre care unele de colecţie şi altele nou izolate (tabelul 4.1 – tabelul 4.1 din teză). Tulpini bacteriene utilizate în experimente 10 Tabelul 4.1 (Tabelul 4.1 – Teză) Tulpina Particularităţi Origine B. subtilis B1 Activitate antifungică slabă Izolat din sol poluat cu hidrocarburi B. subtilis B2 Activitate antifungică Izolat din sol poluat cu diverse deşeuri B. subtilis ATCC Tulpină de referinţă Colecţia Laboratorului de Genetică şi inginerie 6633 genetică, Facultatea de Biotehnologii Bacillus sp. BW Activitate antifungică şi Colecţia Laboratorului de Genetică şi inginerie antibacteriană genetică, Facultatea de Biotehnologii Bacillus sp.OS15 Activitate antifungică faţă Drd.Oana Sicuia, Institutul pentru Protecţia de Fusarium oxysporum Bacillus sp.OS17 Activitate antifungică faţă de Fusarium oxysporum Plantelor Bucureşti Drd.Oana Sicuia, Institutul pentru Protecţia Plantelor Bucureşti Pentru detectarea producerii de biosurfactanţi s-au folosit două metode: testul hemolizei, prin cultivarea bacteriilor pe mediul cu geloză-sânge, şi testul cu CTAB-agar, ambele descrise în subcapitolul Materiale şi metode din capitolul IV al tezei. În cazul utilizării tehnicii de cultivare pe geloză-sânge, s-a observat un halou clar de hemoliză în jurul tuturor coloniilor bacteriene testate, cel mai mare fiind înregistrat la coloniile tulpinilor B1 şi B2. În schimb, în urma testării tulpinlor bacteriene prin cultivare pe mediu cu CTAB nu s-au observat prezenţa halourilor albastre-violete în jurul coloniilor bacteriene. Pentru verificarea rezultatelor s-au testat şi patru tulpini de Pseudomonas sp., unde rezultatele au fost pozitive. Pentru obţinerea unor cantităţi suficiente de biosurfactanţi, bacteriile de interes au fost cultivate în două tipuri de medii de cultură, recomandate în literatura de specialitate în acest scop. Astfel, s-au folosit mediile MSM şi McKeen, ultimul cu o formulă uşor modificată. Compoziţia mediilor de cultură şi protocolul de lucru sunt prezentate în subcapitolul menţionat anterior. În urma cultivării tulpinilor bacteriene B1, B2, B17 (B. subtilis ATCC 6633) în mediul MSM cu 30 g/L sucroză ca sursă de carbon, s-au obţinut curbe de creştere tipice pentru o cultură bacteriană, fără diferenţe semnificative între tulpinile analizate. Rezultatele obţinute în urma cultivării tulpinilor bacteriene în mediul McKeen cu 2,5 % glucoză ca sursă de carbon, arată că după 12 ore de incubare
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
Page 3 and 4: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 9: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 25: Obţinerea de biosurfactanţi şi u

rezumat RO pt CD.pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?