Ariile naturale protejate din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi

PHARE RO 2004/016.941.01.01.02 “Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation
on the border between the two countries” -Buletin informativ nr. 2
NR.
CRT
JUDEŢUL IAŞI
DENUMIREA
ARIEI PROTEJATE
Proprietar teren
pe care se află
1. PĂDUREA
GHIORGHIŢOAIA
Proprietate de stat RNP
ROMSILVA DS Iaşi
2. PĂDUREA ROŞCANI
Proprietate de stat RNP
ROMSILVA DS Iaşi
3. FÂNEŢELE
SECULARE
“VALEA LUI DAVID”
Proprietate privată
(53 proprietari)
4. SĂRĂTURILE DE LA
VALEA ILENEI
Proprietate publică locală
– comuna Dumeşti (50%);
proprietate
privată (50%)
5. BALTA TEIVA-VIŞINA
Proprietate publică locală
– comuna Victoria
6. COTUL BRAN
PE RÂUL PRUT
Proprietate de stat
AN APELE ROMÂNE
7. RÂUL PRUT
Proprietate de stat
AN APELE ROMÂNE
8.
COTUL SĂLĂGENI
Proprietate de stat
AN APELE ROMÂNE
9. ACUMULAREA
PÂRCOVACI
Proprietate de stat
AN APELE ROMÂNE
CARACTER ADMIN/
CUSTODE
Forestier/
Interes local
Direcţia
Silvică Iaşi
Forestier/
Interes naţional Direcţia
Silvică Iaşi
Ocolul
Silvic Iaşi
Floristic/
Interes naţional Primăria
Comunei
Miroslava/
Universitatea
“A.I.Cuza”
Iaşi - Grădina
Botanică
“A. Fătu” Iaşi
Floristic/
Interes naţional Primăria
Comunei
Dumeşti/
neatribuită în
custodie
Acvatic/
interes naţional
Acvatic/
interes naţional
Acvatic,
(ichtiologic)/
Interes naţional
Acvatic/
Interes naţional
Acvatic
(ichtiologic)/
Interes naţional
Consiliul Local
al comunei
Victoria/
Societatea
Ecologică
AquaTerra Iaşi
AN Apele
Române
Direcţia de
Ape Prut Iaşi/
neatribuită în
custodie
AN Apele
Române
Direcţia
de Ape
Prut Iaşi/
neatribuită în
custodie
AN Apele
Române
Direcţia de
Ape Prut Iaşi/
neatribuită în
custodie
RAJAC Iaşi/
neatribuită în
custodie
LOCALIZARE/
SUPRAFAŢA
Podişul Central
Moldovenesc Com.
Sineşti; 202.3 ha
Com. Roşcani/
DN Iasi- Botoşani,
DJ Trifeşti
- Roşcani, DL
Roşcani - rezervaţie
34,6 ha
Partea de sud a
Campiei Moldovei,
com.Miroslava/
DN Iasi - Tg.
Frumos km 10, DL
spre rezervaţie
46,36 ha
Com.Dumeşti/
DN Iasi - Tg.
Frumos km 15, DL
spre rezervaţie
5,9 ha
Limita dintre
comunele
Victoria
şi Popricani
6,9 ha
Satul Bran,
com. Golăeşti/
DN 24 C/
10 ha
N- com. Bivolari
S - com. Gorban/
DN Iasi- Botosani;
DN Iasi- Sculeni; DN
Iasi- Albita; DJ si DL
4316 ha
(211 km lungime
de râu)
Satul Sălăgeni,
com. Grozeşti/
DN Iaşi
- Răducăneni; DJ
Răducaneni- Grozesti;
DL Grozesti
- Sălăgeni/
5,81 ha
La nord de loc.
Pârcovaci, com.
Pârcovaci/ DN Iaşi
- Tg. Frumos; DN Tg.
Frumos - Hârlau; DL
Hârlau - Pârcovaci;
DF Pârcovaci-
rezervaţie/ 50 ha
MOTIVUL
CONSTITUIRII
Pădure seculară de
amestec cu stejar, gorun,
tei, fag şi alte specii de
foioase caracteristice, cu
exemplare seculare.
Pădure de amestec
formată din stejar, gorun,
arţar, tei şi frasin şi elementul
submediteranian
cărpiniţa (Carpinus orientalis)
aflat la limita nordică
a arealului său (loc unic în
Moldova).
Sunt prezente 570
de specii de antofite
– 16% din flora spontană
a României;a fost
identificată pentru prima
dată în România (in 2005)
o specie de ciupercă nouă
pentru România: Agaricus
fissuratus.
Sărăturile din Valea Ilenei
prezintă o importanţă
ştiinţifică deosebită prin
flora şi vegetaţia halofilă
foarte variată şi bogată
Caracteristic pentru acest
biotop este prezenţa
linului (Tinca tinca). Se mai
întâlnesc: crapul (Cyprinus
carpio carpio), carasul
(Carassius auratus gibelio),
bibanul (Perca fluviatilis)
şi ştiuca (Esox lucius). S-a
reintrodus experimental
ţigănuşul (Umbra krammeri).
În urma îndiguirilor râului
Prut, bălţile din lunca
inundabilă a râului au
secat, distrugându-se astfel
zonele de reproducere
a speciilor prezente în
râul Prut. Rezervaţia
acvatică Cotul Bran este
importantă ca zonă de
reproducere.
Graniţa României cu
Republica Moldova; prelungire
a Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării - culoar de
tranziţie pentru păsările migratoare;
se mai păstrează
cea mai mare populaţie de
vidre din ţară; popo-sesc
pentru cuibărit specii de
păsări, multe specii rare.
În urma îndiguirilor râului
Prut, bălţile din lunca
inundabilă a râului au secat,
distrugându-se astfel
zonele de reproducere a
speciilor de peşti prezente
în râul Prut şi dezvoltare
a puietului. Rezervaţia
acvatică Cotul Sălăgeni
este importantă ca zonă
de reproducere.
Având ca principală
folosinţă alimentarea cu
apă pentru populaţie,
reprezintă şi biotop
natural pentru specii de
peşti cum ar fi: crap, caras,
sânger, novac, clean,
scobar, păstrăv
SPECII
OCROTITE
Cypripedium calceolus,
Carex strigosa, Galanthus
nivalis, Sus scrofa, Capreolus
capreolus, Cervus
elaphus, Felis silvestris;
Coronella austriaca, Hyla
arborea ş.a.
Carpinus
orientalis la limita
nordică a
arealului său.
Polygala sibiric, Evergestis
ostrogovichi în a doua
localitate din lume, Dinarchus
desipus, Lucanus
cervus, Vipera ursini ssp.
moldavica, Spermophylus
citelus.
Lepidium cartilagineum,
Sedum purpureum, Plantago
schwarzenbergiana,
P. Tenuiflora, Petrosimonia
triandra.
Tinca tinca, Perca fluviatilis,
Esox lucius, Misgurnus
fossilis, Umbra krammeri
– reintrodus experimental;
Natrix tesselata, Emys
orbicularis.
Se ocroteste zona de reproducerea
a speciilor de
peşti din râul Prut şi de
dezvoltare a puietului.
Misgurnus fossilis ,
Astacus astacus
Hirudo medicinalis
Chondrostoma nasus, Silurus
glanis, Aspro streber,
Acipenser ruthenus ş.a.
Se ocroteste zona de reproducerea
a speciilor de
peşti din râul Prut şi de
dezvoltare a puietului.
Crap, caras,
sânger, novac,
clean, scobar,
păstrăv
ANUL INFIINŢĂRII
1994 HCJ 8/1994
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
1994 HCJ 8/1994
Legea 5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
1994 HCJ 8/1994
Legea 5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
1994 HCJ 8/1994
Legea 5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
1994 HCJ 8/1994
Legea 5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
1994 HCJ 8/1994
Legea 5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
HCJ 8/1994 Legea
5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
1994 HCJ 8/1994
Legea 5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
1994 HCJ 8/1994
Legea 5/2000
Rezervaţie naturală
(cat. IV IUCN)
5