Subiecte licenta 2013 ISAPM
Subiecte licenta 2013 ISAPM Subiecte licenta 2013 ISAPM
espectiv lichidă, A kmol gaz( lichid ) specifică a umpluturii, diametrul coloanei, m . kmol , τ -timpul, h ; Vu -volumul umpluturii, 2 3 m m , ψ -coeficient de umezire al umpluturii; Acol -secţiunea coloanei, 3 m ; σ - suprafaţa 2 m ; Dcol - Subiectul T8. a) Umiditatea relativă a gazelor, ϕ , este raportul între presiunea reală a vaporilor p vap. şi presiunea de saturaţie (maximă) p sat. la temperatura considerată. ϕ = p p vap. sat. Umiditatea relativă este o mărime adimensională, având valoarea maximă = 1 ( 100% ) este saturat cu vapori. Gazele perfect uscate au umiditatea relativă ϕ = 0. ϕ , când amestecul b) Consumul specific de gaz (aer) l pentru un uscător teoretic reprezintă cantitatea necesară pentru a îndepărta 1 kg de umiditate (vapori) din materialul supus uscării. Acesta se determină din variaţia umidităţii absolute între intrarea fazei gazoase în uscător x in. şi ieşirea din uscător x f : l = x f 1 − x in [kg gaz/kg um.] Subiectul T9. Diferenţa maximă de temperatură M t Δ se înregistrează la intrarea agentului cald în zona de uscare: tM = t − tsat Δ t = t − t m Δ 1 . Diferenţa minimă de temperatură tm 2 sat. Δ corespunde ieşirii agentului din zona de uscare: Forţa motoare medie în raport cu temperatura Δ t . se calculează utilizând relaţia logaritmică şi se exprimă în unităţi de temperatură: Δt Δt − Δt m med M m med . = , [ C ] ΔtM o ln Δt . Diagrama diferenţei de temperatură între agentul Umiditatea absolută a fazei gazoase în contact cu de uscare şi material materialul umed 56
Diferenţa maximă de umiditate între material şi agentul de uscare se înregistrează la intrarea agentului cald în zona de uscare: Δ xM = xsat. − x1. Potenţialul minim Δ xm corespunde ieşirii agentului din zona de uscare: Δ x = x − x . În raport cu cele două diferenţe de umiditate se calculează diferenţa medie logaritmică: Δx m med . sat. m 2 ΔxM − Δx = ΔxM ln Δx m , kg um. kg gaz . Subiectul T10. Extracţia este un proces de separare a componentelor unui amestec lichid sau solid pe baza diferenţei de solubilitate într-un anumit solvent lichid. În mod obişnuit, procesul decurge în 3 etape: amestecarea materiei prime (F) cu solventul (S) rezultând amestecul ternar nemiscibil (M): F + S = M separarea amestecului ternar (M) în extractul (E) şi rafinatul (R). Extractul conţine în proporţie foarte mare solventul şi componentele dizolvate, iar rafinatul conţine componentele nedizolvate şi o mică parte din solvent: M = E + R purificarea fracţiunilor rezultate (E şi R) prin îndepărtarea solventului: din extract: E = Ep + SE , Ep - extract produs (nu conţine solvent), SE - solvent eliminat din extract; din rafinat: R = Rp + SR , Rp - rafinat produs (nu conţine solvent), SR - solvent eliminat din rafinat; Aplicaţii Subiectul A1. Fracţiile molare ale celor două componente în faza lichidă se calculează cu relaţiile Raoult- Dalton: P − P2 700 − 580 x 1 = = = 0. 353, respectiv, P1 − P2 920 − 580 P1 − P 920 − 700 x 2 = = = 0. 647 ; sau x 2 = 1− x1 = 0. 647 P1 − P2 920 − 580 Fracţiile molare ale celor două componente în faza de vapori se calculează cu relaţiile Dalton, respectiv Raoult: P1 920 p1 = y1 ⋅ P = x1 ⋅ P1 ⇒ y 1 = x1 ⋅ = 0. 353⋅ = 0. 464 P 700 y 2 = 1− y1 = 0. 536 P1 920 Volatilitatea relativă este: α = = = 1. 59 . P 580 2 Subiectul A2. Din ecuaţia liniei de operare pentru partea superioară a coloanei se determină valoarea cifrei de reflux R şi concentraţia distilatului x D , pe baza identificării coeficienţilor ecuaţiilor liniilor de operare: R xD din y = ⋅ x + , rezultă : R + 1 R + 1 57
- Page 5 and 6: 2 2 2 2 ∂ u ∂ u ⎛ ∂ u ⎞
- Page 7 and 8: 4. Enunţaţi legea lui Boyle-Mario
- Page 9 and 10: unde curenţii care ies din nod se
- Page 11 and 12: CHIMIE ANORGANICĂ Teorie 1. Defini
- Page 13 and 14: (b) AT + HO ⎯⎯→ BFS + H2O în
- Page 15 and 16: 5. Reacţii de hidroliză: definiţ
- Page 17 and 18: 8. Relaţia dintre produsul de solu
- Page 19 and 20: (−2) O + Δ ) 2 (− (+ 1) H ¦
- Page 21 and 22: a) MnO4 + 5e + 8H Mn 2 + 4H2O 5¦
- Page 23 and 24: Δ Δ Δ H o r 298 = o r S 298 = r
- Page 25 and 26: 4. Planck postuleazăcă: „toates
- Page 27 and 28: P2. P3. V = 3 = 800L 0, 8m ; T = 25
- Page 29 and 30: P5. ⎛ ∂ ln K X ⎞ ⎜ ⎟ ⎝
- Page 31 and 32: CHIMIE ORGANICA Subiectul 1: Formul
- Page 33 and 34: Subiectul 7: Compuşi cu grupe func
- Page 35 and 36: Aplicaţii Subiectul 1: Prin analiz
- Page 37 and 38: CHIMIE ANALITICA INSTRUMENTALA I. S
- Page 39 and 40: 3. Sursa de emisie în spectrometri
- Page 41 and 42: 2. Mărimile caracteristice unui pi
- Page 43 and 44: eferinţei (TR), iar diferenţa de
- Page 45 and 46: Conform stoechiometriei reactiei: 1
- Page 47 and 48: 4) căldura antrenată din sistem c
- Page 49 and 50: 10. Deduritatea apei. Dedurizarea a
- Page 51 and 52: de 100 mg/L. Considerând amestecar
- Page 53 and 54: y2) precum i volatilitatea relativ
- Page 55: în coloană la partea superioară;
- Page 59 and 60: Subiectul A4. Concentraţia molară
- Page 61 and 62: AUTOMATIZAREA PROCESELOR CHIMICE +
- Page 63 and 64: DA - dispozitiv de automatizare; P
- Page 65 and 66: PROCESE ELECTROCHIMICE 1. Legile el
- Page 67 and 68: Subiectul 3: Sulfatul de nichel (Ni
- Page 69 and 70: - Prelucrarea chimică: - Degresare
- Page 71 and 72: PROTECŢIA MEDIULUI 1. Definiţi me
- Page 73 and 74: REACTOARE 1.Precizati factorii care
- Page 75 and 76: ecuatiile de conservare in directie
- Page 77 and 78: R: Pentru rezultatele experimentale
- Page 79 and 80: R : Consumul/productia din fiecare
- Page 81 and 82: • activatori: sulfaţi ai metalel
- Page 83 and 84: TEHNOLOGII DE EPURARE A APELOR UZAT
- Page 85: 7. Ciclul de operare in procesele d
espectiv lichidă, A kmol gaz(<br />
lichid )<br />
specifică a umpluturii,<br />
diametrul coloanei, m .<br />
kmol , τ -timpul, h ; Vu -volumul umpluturii,<br />
2 3<br />
m m , ψ -coeficient de umezire al umpluturii; Acol -secţiunea coloanei,<br />
3<br />
m ; σ - suprafaţa<br />
2<br />
m ; Dcol -<br />
Subiectul T8. a) Umiditatea relativă a gazelor, ϕ , este raportul între presiunea reală a vaporilor p vap.<br />
şi<br />
presiunea de saturaţie (maximă) p sat.<br />
la temperatura considerată.<br />
ϕ =<br />
p<br />
p<br />
vap.<br />
sat.<br />
Umiditatea relativă este o mărime adimensională, având valoarea maximă = 1 ( 100%<br />
)<br />
este saturat cu vapori. Gazele perfect uscate au umiditatea relativă ϕ = 0.<br />
ϕ , când amestecul<br />
b) Consumul specific de gaz (aer) l pentru un uscător teoretic reprezintă cantitatea necesară pentru a<br />
îndepărta 1 kg de umiditate (vapori) din materialul supus uscării. Acesta se determină din variaţia umidităţii<br />
absolute între intrarea fazei gazoase în uscător x in.<br />
şi ieşirea din uscător x f :<br />
l =<br />
x<br />
f<br />
1<br />
− x<br />
in<br />
[kg gaz/kg um.]<br />
Subiectul T9. Diferenţa maximă de temperatură M t Δ se înregistrează la intrarea agentului cald în zona de<br />
uscare: tM = t − tsat<br />
Δ t = t − t<br />
m<br />
Δ 1 . Diferenţa minimă de temperatură tm<br />
2<br />
sat.<br />
Δ corespunde ieşirii agentului din zona de uscare:<br />
Forţa motoare medie în raport cu temperatura Δ t . se calculează utilizând relaţia logaritmică şi se exprimă<br />
în unităţi de temperatură: Δt<br />
Δt<br />
− Δt<br />
m<br />
med<br />
M m<br />
med . = , [ C ]<br />
ΔtM<br />
o<br />
ln<br />
Δt<br />
.<br />
Diagrama diferenţei de temperatură între agentul Umiditatea absolută a fazei gazoase în contact cu<br />
de uscare şi material materialul umed<br />
56
Change language