Subiecte licenta 2013 ISAPM
Subiecte licenta 2013 ISAPM
Subiecte licenta 2013 ISAPM
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
4) căldura antrenată din sistem cu produşii de reacţie<br />
5) căldura consumată de procesele fizice şi chimice endoterme<br />
6) pierderile de căldură în mediul încojurător<br />
3. Prin ce se caracterizează procesele în echicurent?<br />
Procesele în echicurent se caracterizează prin următoarele:<br />
- diferenţa de concentraţie, respectiv de temperatură este maximă la intrarea în aparat, creându-se<br />
condiţii pentru desfăşurarea reacţiei cu viteză mare în această zonă;<br />
- la ieşirea din aparat diferenţa de concentraţie, respectiv de temperatură este minimă şi la limită poate<br />
fi considerată nulă, asigurându-se condiţii blânde de evacuare a produşilor de reacţie evitându-se<br />
astfel pericolul unor supraâncălziri.<br />
4.Influenţa temperaturii asupra proceselor chimice, fizico-chimice şi fizice.<br />
Deoarece temperatura influentează în general toate procesele şi temperatura este un parametru usor de<br />
modificat, asupra ei se acţionează cel mai frecvent în vederea deplasării echilibrului în sensul dorit.<br />
Sensul deplasării echilibrului chimic prin modificarea temperaturii se supune regulii lui Le Châtelier-Braun.<br />
Sensul deplasării echilibrului sub influenţa temperaturii este determinat de semnul algebric al variaţiei de<br />
entalpie (ΔH).<br />
Astfel,în cazul proceselor exoterme (ΔH 0), ridicarea<br />
temperaturii are un efect favorabil deplasându-l de la stânga la dreapta.<br />
Dacă semnul algebric al entalpiei procesului arată sensul deplasării echilibrului, valoarea absolută a<br />
entalpiei procesului arată gradul de deplasare a echilibrului prin modificarea temperaturii.<br />
5. Reacţii eterogene.<br />
Sunt reacţii care se desfăşoară între două faze distincte:<br />
Reacţii: gaz - lichid;<br />
gaz - solid;<br />
lichid – solid.<br />
Reacţiile eterogene sunt rezultatul a două procese distincte, unul de natură fizică care duce la<br />
omogenizarea mediului de reacţie, prin difuzie şi unul de natură chimică, reacţia chimică propriu-zisă.<br />
Deoarece viteza globală a procesului este determinată de viteza procesului celui mai lent, în practică<br />
se deosebesc trei situaţii:<br />
a) viteza procesului chimic respectiv viteza de reacţie este mai mare decât viteza procesului de<br />
difuzie, viteza globală a procesului va fi determinată de viteza de difuzie, sespune că procesul se<br />
desfăşoară în domeniul difuzional.<br />
b) Viteza de difuzie este mai mare decât viteza de reacţie, viteza globală a procesului va fi<br />
determinată de viteza de reacţie, se spune că procesul se desfăşoară în domeniul cinetic.<br />
c) Viteza de reacţie şi viteza de difuzie sunt de acelaşi ordin de mărime, la limită egale, procesul se<br />
desfăşoară în domeniul de tranziţie sau intermediar.<br />
În fiecare din aceste domenii, vitezele sunt exprimate prin rela ţii proprii, care sunt indispensabile<br />
pentru proiectarea reactoarelor chimice şi conducerea proceselor tehnologice.<br />
6. Activitatea catalitică.<br />
Reprezintă proprietatea de bază a catalizatorilor şi depinde de compoziţia chimică a acestora, precum<br />
şi de structura, respectiv proprietăţile fizice ale acestora (suprafaţa specifică, determinată de porozitate şi de<br />
diametrul porilor). Pentru a mări suprafaţa specifică a catalizatorilor aceştia se dispersează pe un suport inert<br />
care are o structură poroasă (silice activă, Al2O3, etc.).<br />
În multe cazuri, comportarea chimică a catalizatorilor este modificată prin adaos de mici cantităţi de<br />
alte substanţe, care măresc activitatea catalitică ţi care se numesc activatori sau promotori.<br />
47