Subiecte licenta 2013 ISAPM
Subiecte licenta 2013 ISAPM Subiecte licenta 2013 ISAPM
direct de ionul/atomul central formează împreună cu acesta sfera de coordinare - delimitată de obicei prin paranteze pătrate - iar ionii care echilibrează sarcina speciei complexe constituie sfera de ionizare. Exemplu: [MLm] n + nA sfera de sfera de coordinare ionizare Numărul de coordinaţie (numărul de coordinare; coordinanţa), N.C., reprezintă numărul de legături σ coordinative pe care le realizează ionul central simultan cu liganzii. Capacitatea de coordinare (liganţa sau dentarea) a unui ligand, q, reprezintă numărul de atomi donori prin care ligndul se leagă direct de ionul central (numărul de legături σ pe care le poate realiza ligandul cu ionul central). Între numărul de coordinaţie, N.C., al unui complex şi capacitatea de coordinare, q există relaţia: N.C. = m · q ` (m – reprezintă numărul de liganzi) 7. Clasificarea liganzilor în funcţie de capacitatea de coordinare a acestora. Daţi exemple. Capacitatea de coordinare (liganţa sau dentarea) a unui ligand, q, reprezintă numărul de atomi donori prin care ligndul se leagă direct de ionul central (numărul de legături σ pe care le poate realiza ligandul cu ionul central). După valoarea lui q, liganzii se pot clasifica astfel: - liganzi monodentaţi (q = 1), se leagă printr-un singur atom donor, formează o singură legătură coordinativă σ, de exemplu: M n - liganzi polidentaţi (q ≥ 2; q = 2 - liganzi bidentaţi; q = 3 - liganzi tridentaţi etc.), care au capacitatea de a se coordina în două sau mai multe puncte coordinative. Prin coordinarea acestor liganzi se formează cicluri chelatice (în limba greacă kele înseamnă cleşte). Exemple: - dianionul oxalat O O C C - etilendiamina (en) H2 N H2C H2C N H2 O O Compusul rezultat se numeşte complex chelatic sau, simplu, chelat. Ciclurile chelatice pot fi formate din 3, 4, 5, 6, 7 sau 8 atomi, cele mai importante fiind ciclurile penta- şi hexaatomice, deoarece acestea prezintă cea mai mare stabilitate, unghiurile dintre legături fiind foarte apropiate de unghiurile de hibridizare ale orbitalilor. O M O C O C O n O M CH2 N CH2 n H2 N H2 H H 16
8. Relaţia dintre produsul de solubilitate (Ks), solubilitatea molară (SM) şi concentraţia molară de echilibru a ionilor din soluţie. Compararea electroliţilor puţin solubili (EPS) din punct de vedere a solubilităţii. Solubilitatea molarǎ, pe care o vom nota în continuare cu SM, exprimatǎ în mol L -1 , reprezintǎ numǎrul de moli de electrolit dizolvaţi într-un litru de soluţie saturatǎ. Conform stoichiometriei: MmAn(s) MmAn(aq) mM n (aq) + nA m I I (aq) : II [M n ] = mSM; [A m ] = nSM sensul I reprezintă fenomenul de dizolvare a precipitatului; sensul II reprezintă precipitarea electrolitului puţin solubil (EPS) Ks = [M n ] m ·[A m ] n = (mSM) m · (nSM) n = m m ·n n ·SM m+n Din ecuaţia de mai sus rezultă: S M m+ n K mol / L) = m+ n s [ mol L m n m ⋅ n ( −1 Cunoaşterea KS, respectiv a SM (solubilitatea unei substanţe într-un solvent, la temperatură constantă, este constantă - legea generală a echilibrului de solubilitate) permite compararea, din punct de vedere al solubilitǎţii, electroliţilor puţin solubili, respectiv: a) Dacă sumele m + n sunt aceleaşi (EPS de acelaşi tip) compararea se poate face pe baza valorilor KS: cu cât Ks este mai mare, pKs mai mic, electrolitul prezintă o solubilitate mai mare. b) Dacă sumele m + n sunt diferite, compararea se face pe baza solubilitǎţii molare, SM, calculate. Cu cât SM este mai mare, electrolitul prezintă o solubilitate mai mare. 9. Din ce este constituit un cuplu conjugat redox? Tipuri de cupluri conjugate redox în funcţie de implicarea mediului de reacţie. Daţi exemple. Cuplurile redox (semireacţiile) sunt sisteme constituite din două specii ale aceluiaşi atom, respectiv: - forma oxidată, Ox. - specia în care atomul considerat se găseşte la un N.O. mai mare (M sau i); - forma redusă, Red. - specia în care atomul se găseşte la un N.O. mai mic (m sau i). Cuplul conjugat redox mai conţine: - un anumit număr de electroni: ne = (p·q)e (unde p este numărul de atomi care îşi modifică N.O. iar q - numărul de electroni necesari modificării N.O., egal cu ΔNO = N.O.(Ox.) - N.O.(Red.)); - alte specii care asigură trecerea reciprocă între cele două forme (H , H2O, HO , alţi anioni). Într-un cuplu redox în forma cea mai simplă: I Ox. + ne II Red. II ] 17
- Page 1 and 2: MATEMATICĂ........................
- Page 3 and 4: a = = 100 p procent 100 = valoarea
- Page 5 and 6: 2 2 2 2 ∂ u ∂ u ⎛ ∂ u ⎞
- Page 7 and 8: 4. Enunţaţi legea lui Boyle-Mario
- Page 9 and 10: unde curenţii care ies din nod se
- Page 11 and 12: CHIMIE ANORGANICĂ Teorie 1. Defini
- Page 13 and 14: (b) AT + HO ⎯⎯→ BFS + H2O în
- Page 15: 5. Reacţii de hidroliză: definiţ
- Page 19 and 20: (−2) O + Δ ) 2 (− (+ 1) H ¦
- Page 21 and 22: a) MnO4 + 5e + 8H Mn 2 + 4H2O 5¦
- Page 23 and 24: Δ Δ Δ H o r 298 = o r S 298 = r
- Page 25 and 26: 4. Planck postuleazăcă: „toates
- Page 27 and 28: P2. P3. V = 3 = 800L 0, 8m ; T = 25
- Page 29 and 30: P5. ⎛ ∂ ln K X ⎞ ⎜ ⎟ ⎝
- Page 31 and 32: CHIMIE ORGANICA Subiectul 1: Formul
- Page 33 and 34: Subiectul 7: Compuşi cu grupe func
- Page 35 and 36: Aplicaţii Subiectul 1: Prin analiz
- Page 37 and 38: CHIMIE ANALITICA INSTRUMENTALA I. S
- Page 39 and 40: 3. Sursa de emisie în spectrometri
- Page 41 and 42: 2. Mărimile caracteristice unui pi
- Page 43 and 44: eferinţei (TR), iar diferenţa de
- Page 45 and 46: Conform stoechiometriei reactiei: 1
- Page 47 and 48: 4) căldura antrenată din sistem c
- Page 49 and 50: 10. Deduritatea apei. Dedurizarea a
- Page 51 and 52: de 100 mg/L. Considerând amestecar
- Page 53 and 54: y2) precum i volatilitatea relativ
- Page 55 and 56: în coloană la partea superioară;
- Page 57 and 58: Diferenţa maximă de umiditate în
- Page 59 and 60: Subiectul A4. Concentraţia molară
- Page 61 and 62: AUTOMATIZAREA PROCESELOR CHIMICE +
- Page 63 and 64: DA - dispozitiv de automatizare; P
- Page 65 and 66: PROCESE ELECTROCHIMICE 1. Legile el
direct de ionul/atomul central formează împreună cu acesta sfera de coordinare - delimitată<br />
de obicei prin paranteze pătrate - iar ionii care echilibrează sarcina speciei complexe<br />
constituie sfera de ionizare.<br />
Exemplu: [MLm] n + nA<br />
sfera de sfera de<br />
coordinare ionizare<br />
Numărul de coordinaţie (numărul de coordinare; coordinanţa), N.C., reprezintă<br />
numărul de legături σ coordinative pe care le realizează ionul central simultan cu liganzii.<br />
Capacitatea de coordinare (liganţa sau dentarea) a unui ligand, q, reprezintă numărul<br />
de atomi donori prin care ligndul se leagă direct de ionul central (numărul de legături σ pe<br />
care le poate realiza ligandul cu ionul central).<br />
Între numărul de coordinaţie, N.C., al unui complex şi capacitatea de coordinare, q există<br />
relaţia:<br />
N.C. = m · q<br />
` (m – reprezintă numărul de liganzi)<br />
7. Clasificarea liganzilor în funcţie de capacitatea de coordinare a acestora. Daţi exemple.<br />
Capacitatea de coordinare (liganţa sau dentarea) a unui ligand, q, reprezintă numărul<br />
de atomi donori prin care ligndul se leagă direct de ionul central (numărul de legături σ pe<br />
care le poate realiza ligandul cu ionul central).<br />
După valoarea lui q, liganzii se pot clasifica astfel:<br />
- liganzi monodentaţi (q = 1), se leagă printr-un singur atom donor, formează o singură<br />
legătură coordinativă σ, de exemplu:<br />
M n<br />
- liganzi polidentaţi (q ≥ 2; q = 2 - liganzi bidentaţi; q = 3 - liganzi tridentaţi etc.), care au<br />
capacitatea de a se coordina în două sau mai multe puncte coordinative.<br />
Prin coordinarea acestor liganzi se formează cicluri chelatice (în limba greacă kele înseamnă<br />
cleşte). Exemple:<br />
- dianionul oxalat<br />
O<br />
O<br />
C<br />
C<br />
- etilendiamina (en)<br />
H2<br />
N<br />
H2C H2C<br />
N<br />
H2 O<br />
O<br />
Compusul rezultat se numeşte complex chelatic sau, simplu, chelat. Ciclurile chelatice<br />
pot fi formate din 3, 4, 5, 6, 7 sau 8 atomi, cele mai importante fiind ciclurile penta- şi<br />
hexaatomice, deoarece acestea prezintă cea mai mare stabilitate, unghiurile dintre legături<br />
fiind foarte apropiate de unghiurile de hibridizare ale orbitalilor.<br />
O<br />
M<br />
O<br />
C<br />
O<br />
C<br />
O<br />
n<br />
O<br />
M<br />
CH2<br />
N<br />
CH2<br />
n<br />
H2 N<br />
H2<br />
H<br />
H<br />
16