Subiecte licenta 2013 ISAPM
Subiecte licenta 2013 ISAPM Subiecte licenta 2013 ISAPM
xi xi ⋅ M i = x ⋅ M + x ⋅ M + ... + x ⋅ M 1 1 2 2 i i kg componenta i kg amestec unde: M 1, M 2 ,..., M i - masele molare ale componentelor, kg/kmol. Subiectul T2. Legea Raoult. Pentru un amestec aflat la echilibru, presiunile parţiale ale componentelor p i se corelează cu fracţiile molare în faza lichidă x i şi presiunile de vapori ale componentelor pure P i considerate la temperatura de echilibru: pi = xi ⋅ Pi . Legea Dalton. Presiunile parţiale ale componentelor se corelează cu fracţiile molare în faza de vapori yi şi presiunea totală a sistemului P : = y ⋅ P . pi i Pentru un amestec binar (A+B) în care A este componenta uşor volatilă: - din legea Raoult: pA = xA ⋅ PA ; pB = xB ⋅ PB = ( 1− xA) ⋅ PB - din legea Dalton: P = pA + pB = xA ⋅ PA + PB − xA ⋅ PB Se explicitează valoarea compoziţiei componentei uşor volatile x A: Compoziţia componentei greu volatile x B este: x B = 1 − x A PA − P = P − P A B x A P − PB = P − P Subiectul T3. Între două substanţe A şi B este considerată mai uşor volatilă substanţa care are presiunea de vapori mai mare la aceeaşi temperatură ( A B P P > ) sau are temperatura de fierbere mai mică la aceeaşi presiune ( t fA < t fB ). Raportul între presiunile de vapori ale celor două substanţe reprezintă volatilitatea PA relativă α : α = , α > 1. P B Subiectul T4. În regim staţionar, suma fluxurilor intrate în instalaţie este egală cu suma fluxurilor evacuate: - pentru ansamblul coloană-condensator: F = D + W - pentru condensator (deflegmator): V = L + D = ( R + 1) ⋅ D ' - pentru coloana de rectificare: F + L = L = V + W - bilanţul componentei uşor volatile: F ⋅ xF = D ⋅ xD + W ⋅ xW Semnificaţia mărimilor: F şi F x , D şi D x , respectiv W şi x W - debitele şi compoziţiile amestecului de alimentare (materie primă), distilatului şi reziduului; V , L - debitul de vapori , respectiv de lichid reintrodus A B 54
în coloană la partea superioară; reflux, ' F = F D = x − x x − x D cantitate unitară de distilat). W F W ' L -debitul de lichid de la partea inferioară a coloanei; L D R = - cifra de - alimentare specifică (cantitatea de materie primă necesară pentru a obţine o Subiectul T5. a) Pentru partea superioară a coloanei (de concentrare): Pentru partea inferioară a coloanei (de epuizare): W x ' ' R + F F −1 y = ⋅ x − ⋅ R + 1 R + 1 R x = ⋅ x + R + 1 R + 1 y D Semnificaţia mărimilor: R - cifra de reflux, x D, xW - conţinutul de component uşor volatil din distilat, ' respectiv, reziduu, F -alimentare specifică. Liniile de operare ale coloanei de rectificare reprezintă corelări între concentraţiile componentei uşor volatile din faza de vapori şi concentraţia fazei lichide, între 2 talere vecine. b) Determinarea analitică a numărului minim de talere este posibilă folosind rel. Fenske, dacă se cunosc volatilitatea relativă medie αmed şi compoziţiile distilatului şi reziduului: N min xD 1− xW log( ⋅ ) 1− xD xW = −1 logα med Subiectul T6. Presiunea parţială a unei componente A din faza gazoasă * p A , la echilibru cu faza lichidă, este proporţională cu fracţia molară x A a componentei dizolvate în lichid, factorul de proporţionalitate fiind reprezentat de constanta H A , numită constanta Henry: p = H ⋅ x * A A A Gazele mai puţin solubile au constante Henry cu valoare mai mare. Creşterea temperaturii conduce la mărirea constantei Henry ceea ce semnifică scăderea solubilităţii gazelor în lichide prin încălzirea acestora. Constanta H se exprimă în unităţi dimensionale de presiune (ex. mmHg, Pa etc). Subiectul T7. a) mA S = sau mA S = K ⋅ ΔY ⋅τ K ⋅ ΔX y med x med ; b) ⋅τ V u = σ ⋅ψ S , H u V = A u col = V u 2 0. 785⋅ Dcol Semnificaţia mărimilor: S - suprafaţa de transfer necesară absorbţiei cantităţii m A de substanţă, 2 m ; y K x K , - coeficient total de transfer de masă raportat la faza gazoasă, respectiv, lichidă, 2 kmol A m ⋅ h ⋅ kmol A kmol gaz( lichid ) Δ , ΔX med - forţa motoare medie în raport cu faza gazoasă, , Ymed 55
- Page 3 and 4: a = = 100 p procent 100 = valoarea
- Page 5 and 6: 2 2 2 2 ∂ u ∂ u ⎛ ∂ u ⎞
- Page 7 and 8: 4. Enunţaţi legea lui Boyle-Mario
- Page 9 and 10: unde curenţii care ies din nod se
- Page 11 and 12: CHIMIE ANORGANICĂ Teorie 1. Defini
- Page 13 and 14: (b) AT + HO ⎯⎯→ BFS + H2O în
- Page 15 and 16: 5. Reacţii de hidroliză: definiţ
- Page 17 and 18: 8. Relaţia dintre produsul de solu
- Page 19 and 20: (−2) O + Δ ) 2 (− (+ 1) H ¦
- Page 21 and 22: a) MnO4 + 5e + 8H Mn 2 + 4H2O 5¦
- Page 23 and 24: Δ Δ Δ H o r 298 = o r S 298 = r
- Page 25 and 26: 4. Planck postuleazăcă: „toates
- Page 27 and 28: P2. P3. V = 3 = 800L 0, 8m ; T = 25
- Page 29 and 30: P5. ⎛ ∂ ln K X ⎞ ⎜ ⎟ ⎝
- Page 31 and 32: CHIMIE ORGANICA Subiectul 1: Formul
- Page 33 and 34: Subiectul 7: Compuşi cu grupe func
- Page 35 and 36: Aplicaţii Subiectul 1: Prin analiz
- Page 37 and 38: CHIMIE ANALITICA INSTRUMENTALA I. S
- Page 39 and 40: 3. Sursa de emisie în spectrometri
- Page 41 and 42: 2. Mărimile caracteristice unui pi
- Page 43 and 44: eferinţei (TR), iar diferenţa de
- Page 45 and 46: Conform stoechiometriei reactiei: 1
- Page 47 and 48: 4) căldura antrenată din sistem c
- Page 49 and 50: 10. Deduritatea apei. Dedurizarea a
- Page 51 and 52: de 100 mg/L. Considerând amestecar
- Page 53: y2) precum i volatilitatea relativ
- Page 57 and 58: Diferenţa maximă de umiditate în
- Page 59 and 60: Subiectul A4. Concentraţia molară
- Page 61 and 62: AUTOMATIZAREA PROCESELOR CHIMICE +
- Page 63 and 64: DA - dispozitiv de automatizare; P
- Page 65 and 66: PROCESE ELECTROCHIMICE 1. Legile el
- Page 67 and 68: Subiectul 3: Sulfatul de nichel (Ni
- Page 69 and 70: - Prelucrarea chimică: - Degresare
- Page 71 and 72: PROTECŢIA MEDIULUI 1. Definiţi me
- Page 73 and 74: REACTOARE 1.Precizati factorii care
- Page 75 and 76: ecuatiile de conservare in directie
- Page 77 and 78: R: Pentru rezultatele experimentale
- Page 79 and 80: R : Consumul/productia din fiecare
- Page 81 and 82: • activatori: sulfaţi ai metalel
- Page 83 and 84: TEHNOLOGII DE EPURARE A APELOR UZAT
- Page 85: 7. Ciclul de operare in procesele d
xi<br />
xi<br />
⋅ M i<br />
=<br />
x ⋅ M + x ⋅ M + ... + x ⋅ M<br />
1<br />
1<br />
2<br />
2<br />
i<br />
i<br />
kg componenta i<br />
kg amestec<br />
unde: M 1,<br />
M 2 ,..., M i - masele molare ale componentelor, kg/kmol.<br />
Subiectul T2. Legea Raoult. Pentru un amestec aflat la echilibru, presiunile parţiale ale componentelor p i se<br />
corelează cu fracţiile molare în faza lichidă x i şi presiunile de vapori ale componentelor pure P i considerate<br />
la temperatura de echilibru: pi = xi<br />
⋅ Pi<br />
.<br />
Legea Dalton. Presiunile parţiale ale componentelor se corelează cu fracţiile molare în faza de vapori yi şi<br />
presiunea totală a sistemului P : = y ⋅ P .<br />
pi i<br />
Pentru un amestec binar (A+B) în care A este componenta uşor volatilă:<br />
- din legea Raoult: pA = xA<br />
⋅ PA<br />
; pB = xB<br />
⋅ PB<br />
= ( 1−<br />
xA)<br />
⋅ PB<br />
- din legea Dalton: P = pA<br />
+ pB<br />
= xA<br />
⋅ PA<br />
+ PB<br />
− xA<br />
⋅ PB<br />
Se explicitează valoarea compoziţiei componentei uşor volatile x A:<br />
Compoziţia componentei greu volatile x B este:<br />
x<br />
B<br />
= 1 −<br />
x<br />
A<br />
PA<br />
− P<br />
=<br />
P − P<br />
A<br />
B<br />
x<br />
A<br />
P − PB<br />
=<br />
P − P<br />
Subiectul T3. Între două substanţe A şi B este considerată mai uşor volatilă substanţa care are presiunea de<br />
vapori mai mare la aceeaşi temperatură ( A B P P > ) sau are temperatura de fierbere mai mică la aceeaşi<br />
presiune ( t fA < t fB ). Raportul între presiunile de vapori ale celor două substanţe reprezintă volatilitatea<br />
PA<br />
relativă α : α = , α > 1.<br />
P<br />
B<br />
Subiectul T4. În regim staţionar, suma fluxurilor intrate în instalaţie este egală cu suma fluxurilor evacuate:<br />
- pentru ansamblul coloană-condensator: F = D + W<br />
- pentru condensator (deflegmator): V = L + D = ( R + 1)<br />
⋅ D<br />
'<br />
- pentru coloana de rectificare: F + L = L = V + W<br />
- bilanţul componentei uşor volatile: F ⋅ xF<br />
= D ⋅ xD<br />
+ W ⋅ xW<br />
Semnificaţia mărimilor: F şi F x , D şi D x , respectiv W şi x W - debitele şi compoziţiile amestecului de<br />
alimentare (materie primă), distilatului şi reziduului; V , L - debitul de vapori , respectiv de lichid reintrodus<br />
A<br />
B<br />
54
Change language