Subiecte licenta 2013 ISAPM

Subiecte licenta 2013 ISAPM Subiecte licenta 2013 ISAPM

12.04.2013 Views

Izomeria de configuraţie este tipul de izomerie în care izomerii au aceeaşi formulă moleculară şi de constituţie şi care diferă prin aşezarea spaţială a atomilor în moleculă (configuraţie). Clasificare: - izomeria optică (enantiomeria) în care apar doi izomeri optici (enantiomeri) ale căror configuraţii sunt imagini de oglindire nesuperpozabile chirale); astfel de izomeri apar atunci când în moleculă există: un centru de chiralitate (atom de carbon asimetric), o axă de chiralitate, un plan de chiraliate sau atomii sunt aşezaţi pe o elice dreaptă sau stânga; - diastereoizomeria optică în care apar mai mulţi (2 n ) izomeri de confuguraţie atunci când în moleculă sunt mai multe elemente de chiralitate (n); - diastereoizomeria cis-trans în care apar mai mulţi izomeri de configuraţie (2 n ) datorită prezenţei în moleculă a unui număr de (n) elemente de structură rigide: duble legături sau cicluri (despărţite prin legături simple), care sunt substituite la fiecare capăt cu grupe diferite; Subiectul 5: Hidrocarburi: definiţie, clasificare. Hidrocarburile sunt combinaţii ale carbonului cu hidrogenul care conţin catene de atomi de carbon legaţi prin legături simple, duble, triple sau ciclice. Clasificare: - alcani: hidrocarburi care au numai legături simple, cu catenă aciclică liniară sau ramificată; sunt hidrocarburi saturate cu formula moleculară generală CnH2n+2; - cicloalcani: hidrocarburi care au numai legaturi simple, cu catenă ciclica formată din cel puţin trei atomi de carbon; sunt hidrocarburi saturate ciclice cu formula generală (pentru cele cu un singur ciclu) CnH2n; - alchene: hidrocarburi care au una sau mai multe legături duble în moleculă, cu catenă liniară, ramificată sau ciclică; sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală (pentru cele aciclice cu o singură legătură dublă) CnH2n. - alchine (acetilene): hidrocarburi care au una sau mai multe legături triple în moleculă; sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală (pentru o singură legătură triplă) CnH2n-2. - arine (hidrocarburi aromatice): sunt hidrocarburi care conţin o catenă ciclică cu legături duble conjugate continuu (de exemplu o catenă ciclică de 6 atomi de carbon cu trei duble legături conjugate, denumit şi nucleul benzenic C6H6); hidrocarburile aromatice prezintă o serie de proprietăţi specifice denumite caracter aromatic; formula generală (pentru arinele care au un singur nucleu benzenic) CnH2n-6. Subiectul 6: Reacţii de polimerizare ale hidrocarburilor nesaturate (definiţie, exemple) Reacţiile de polimerizare sunt reacţii de adiţie repetată (poliadiţie) a unui număr de n molecule dintr-un compus nesaturat (A) cu legături duble sau triple (monomer); în urma reacţiilor de poliadiţie se obţine un compus macromolecular (polimer) (An): În aceste reacţii molecula nesaturată A este monomerul, n este gradul de polimerizare şi produsul An este polimerul (un amestec de molecule macromoleculare cu grade de polimerizare diferite); Exemplu: polimerizarea propenei: 32

Subiectul 7: Compuşi cu grupe funcţionale eterogene monovalente (definiţie, clasificare) Grupele funcţionale eterogene sunt atomi sau grupe de atomi care conţin şi alte elemente înafară de C şi H (halogeni, oxigen, sulf, azot, fosfor, siliciu, bor sau metale) şi care sunt legaţi de un radical de hidrocarbură (saturată, nesaturată, ciclică); o grupă funcţională determină anumite proprietăţi specifice (funcţie chimică) tuturor compuşilor care o conţin. Grupele funcţionale monovalente înlocuiesc un singur atom de hidrogen de la un atom de carbon din hidrocarbura care formează radicalul. Clasificare: În funcţie de natura heteroatomului şi grupa din sistemul periodic (câteva exemple): - derivaţi halogenaţi care au un atom de halogen (F, Cl, Br, I) legat de un atom de carbon dintr-o hidrocarbură (R – Hal) ; - derivaţi hidroxilici care au un atom de oxigen dintr-o grupă – OH legată de un atom de carbon dintro hidrocarbură (R – OH); în funcţie de natura atomului de carbon se clasifică: - alcooli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 3 ; - enoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 2 ; - fenoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon aromatic; - derivaţi cu grupe funcţionale monovalente cu azot; pot să fie de mai multe tipuri: amine (R-NH2, R2NH, R3N), săruri cuaternare de amoniu (R4N + X - ), nitroderivaţi (R-NO2), nitrozoderivaţi (R-NO), hidrazine (R-NH-NH2), săruri de diazoniu aromatice (Ar-N2 + X - ), etc. - derivaţi organo-metalici sunt compuşi care au un atom de metal (Li, Na, Mg, Ca, Al, Pb, Pt, etc.) legat monovalent de un atom de carbon dintr-o hidrocarbură. Subiectul 8: Derivaţi hidroxilici (clasificare, exemple, caracterul acid) Derivaţii hidroxilici sunt compuşi cu grupa funcţională monovalentă cu oxigen (- OH) legată de un atom de carbon dintr-o hidrocarbură; Clasificare: În funcţie de natura atomului de carbon se clasifică: - alcooli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 3 ; - enoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 2 ; - fenoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon aromatic hibridizat sp 2 ); Exemple: Caracterul acid al compuşilor hidroxilici este determinat de posibilitatea cedării atomului de hidrogen din grupa –OH sub formă de proton unei baze: Datorită efectului inductiv +I al grupelor alchil, alcoolii sunt acizi mai slabi decât apa; fenolii, din cauza efectului mezomer +M al grupei –OH sunt acizi mai tari decât apa. Subiectul 9: Compuşi cu grupa funcţională bivalentă (definiţie, calsificare, reacţii de adiţie) 33

Subiectul 7:<br />

Compuşi cu grupe funcţionale eterogene monovalente (definiţie, clasificare)<br />

Grupele funcţionale eterogene sunt atomi sau grupe de atomi care conţin şi alte elemente înafară de C şi H<br />

(halogeni, oxigen, sulf, azot, fosfor, siliciu, bor sau metale) şi care sunt legaţi de un radical de hidrocarbură<br />

(saturată, nesaturată, ciclică); o grupă funcţională determină anumite proprietăţi specifice (funcţie chimică)<br />

tuturor compuşilor care o conţin.<br />

Grupele funcţionale monovalente înlocuiesc un singur atom de hidrogen de la un atom de carbon din<br />

hidrocarbura care formează radicalul.<br />

Clasificare:<br />

În funcţie de natura heteroatomului şi grupa din sistemul periodic (câteva exemple):<br />

- derivaţi halogenaţi care au un atom de halogen (F, Cl, Br, I) legat de un atom de carbon dintr-o<br />

hidrocarbură (R – Hal) ;<br />

- derivaţi hidroxilici care au un atom de oxigen dintr-o grupă – OH legată de un atom de carbon dintro<br />

hidrocarbură (R – OH); în funcţie de natura atomului de carbon se clasifică:<br />

- alcooli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 3 ;<br />

- enoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 2 ;<br />

- fenoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon aromatic;<br />

- derivaţi cu grupe funcţionale monovalente cu azot; pot să fie de mai multe tipuri: amine (R-NH2,<br />

R2NH, R3N), săruri cuaternare de amoniu (R4N + X - ), nitroderivaţi (R-NO2), nitrozoderivaţi (R-NO), hidrazine<br />

(R-NH-NH2), săruri de diazoniu aromatice (Ar-N2 + X - ), etc.<br />

- derivaţi organo-metalici sunt compuşi care au un atom de metal (Li, Na, Mg, Ca, Al, Pb, Pt, etc.)<br />

legat monovalent de un atom de carbon dintr-o hidrocarbură.<br />

Subiectul 8:<br />

Derivaţi hidroxilici (clasificare, exemple, caracterul acid)<br />

Derivaţii hidroxilici sunt compuşi cu grupa funcţională monovalentă cu oxigen (- OH) legată de un atom de<br />

carbon dintr-o hidrocarbură;<br />

Clasificare:<br />

În funcţie de natura atomului de carbon se clasifică:<br />

- alcooli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 3 ;<br />

- enoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp 2 ;<br />

- fenoli în care grupa – OH este legată de un atom de carbon aromatic hibridizat sp 2 );<br />

Exemple:<br />

Caracterul acid al compuşilor hidroxilici este determinat de posibilitatea cedării atomului de hidrogen din<br />

grupa –OH sub formă de proton unei baze:<br />

Datorită efectului inductiv +I al grupelor alchil, alcoolii sunt acizi mai slabi decât apa; fenolii, din cauza<br />

efectului mezomer +M al grupei –OH sunt acizi mai tari decât apa.<br />

Subiectul 9:<br />

Compuşi cu grupa funcţională bivalentă (definiţie, calsificare, reacţii de adiţie)<br />

33

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!