ADMINISTRAREA BASARABIEI ŞI A BUCOVINEI ÎN TIMPUL ...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE
IOSUD – ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE
ECONOMICE ŞI UMANISTE
Domeniul: ISTORIE
ADMINISTRAREA BASARABIEI
ŞI A BUCOVINEI ÎN TIMPUL
REGIMULUI ANTONESCU
rezumat
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
Prof.Univ.Dr. Gheorghe SBÂRNĂ
TÂRGOVIŞTE
2012
DOCTORAND:
Ioan BODNAR
1

CUPRINS
Introducere ........................................................... 4
Capitolul I Contextul intern şi internaţional......................... 10
1. Scurt istoric al Basarabiei şi a Bucovinei de
Nord........................................................................
15
2. Efectele cedării celor două teritorii ................ 26
3. Basarabia şi Bucovina de Nord sub
ocupaţia sovietică................................................
4. Campania militară din iunie-iulie 1941 şi
reintegrarea Bucovinei de Nord şi a
Basarabiei în cadrul statului român..............
Capitolul II Reinstaurarea administraţiei româneşti în
Basarabia şi Bucovina de Nord ........................
1. Proiecte şi iniţiative de reformă
administrativă.......................................................
2. Evoluţia structurii administrative şi
economice............................................................
Capitolul III Basarabia şi Bucovina în timpul regimului
Antonescu ...............................................................
1. Activitatea Guvernămintelor Basarabiei şi
Bucovinei..............................................................
30
35
42
43
60
68
69
2

a. Reabilitarea căilor de transport şi
comunicaţii ..........................................................
71
b. Interesul pentru agricultură ................ 83
c. Dezvoltarea industriei ......................... 88
d. Preocupările în domeniul
comerţului.............................................................
92
e. Activităţile sociale ................................ 93
f. Educaţia şi învăţământul .................... 95
g. Susţinerea culturii româneşti ............. 98
Capitolul IV Ofensiva armatei ruse pe Frontul de Răsărit
şi Retragerea administraţiei româneşti din
Bucovina de Nord şi Basarabia ........................
103
1. Situaţia Frontului de Est ................................... 105
2. Planuri de evacuare ........................................... 108
3. Retragerea administraţiei din Basarabia şi
Bucovina...............................................................
4. Basarabia şi Bucovina după retragerea
administraţiei româneşti ...................................
5. Ieşirea României din războiul împotriva
Naţiunilor Unite .................................................
a. Consecinţele loviturii de stat de la
114
119
121
3

23 august 1944 asupra teritoriilor
Basarabiei şi Bucovinei de Nord...................
b. Consecinţele Armistiţiului ruso-
român de la 12 septembrie 1944 asupra
Basarabiei şi Bucovinei de Nord...................
c. Problema frontierei de răsărit a
României la Conferinţa de Pace de la
Paris........................................................................
Capitolul V Administrarea Basarabiei şi a Bucovinei –
un nou model administrativ viabil? .................
122
123
125
127
1. Între intenţii şi materializări ............................. 130
a. Regimul politic al lui Ion
Antonescu ............................................................
b. Influenţa germană în actul
administrativ românesc din Basarabia şi
Bucovina...............................................................
c. Administraţia românească din
Basarabia şi Bucovina în viziunea
locuitorilor din Basarabia şi Bucovina..........
133
140
145
2. Descentralizare administrativă? ..................... 147
3. Politica naţionalistă în Basarabia şi
4

Bucovina............................................................... 149
a. Situaţia populaţiei evreieşti din
Basarabia şi Bucovina.......................................
b. Situaţia altor minorităţi naţionale
din Bucovina şi Basarabia ...............................
Cuvinte cheie: Basarabia, Bucovina, regimul
Antonescu, reformă administrativă
152
157
Concluzii ................................................................. 162
Bibliografie ............................................................ 168
Anexe ....................................................................... 186
5

Reintegrarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord,
ca element principal în politicile regimului Antonescu, a
reprezentat, în viziunea Conducătorului statului român,
nu numai o reuşită de politică externă şi militară, ci şi o
piatră de încercare a politicii sale de a schimba principiile
şi practicile administrative în România. Antonescu a
urmărit să transforme aceste provincii în adevărate
modele de administraţie, exemplare pentru modul în care,
şi după război, întreaga Românie va fi administrată.
Această lucrare îşi propune să analizeze locul
Basarabiei şi al Bucovinei de Nord în politicile lui
Antonescu, în ceea ce priveşte rolul său de model
administrativ, de brand al noului regim, ce se dorea a fi
unul reformator, care să repună România în rândul
statelor de primă mână din Europa.
Câteva lucrări au fost dedicate special acestei
teme, abordând, însă, separat chestiunea administrării
Basarabiei de cea a Bucovinei, deşi acestea au fost privite
de regimul antonescian ca două provincii româneşti
identice din punct de vedere al problemelor ridicate.
Amintim aici lucrările Basarabia în anii celui de-al
doilea război mondial (1939-1947), scrisă de Valeriu-
6

Florin Dobrinescu şi Ion Constantin, Bucovina sub
regimul Antonescu (1941-1944) de Pavel Moraru,
Bucovina în al doilea Război Mondial a lui Mihai
Aurelian Căruntu şi Basarabia în timpul celui de-al
doilea război mondial (1939-1945) elaborată de Anatol
Petrencu.
Metodele de cercetare sunt cele utilizate în orice
demers de cercetare a istoriei contemporane: metoda
inductivă, metoda deductivă şi metoda analogică.
Pentru a facilita înţelegerea demersului propus şi
a situaţiilor limită petrecute în această perioadă am
structurat lucrarea în cinci capitole.
În primul capitol, intitulat Contextul intern şi
internaţional, am făcut o scurtă trecere în revistă a
particularităţilor istorice ale Basarabiei şi Bucovinei până
în momentul reintegrării lor în Statul Naţional Român, a
contextului în care România a acceptat ultimatumul
impus de Uniunea Sovietică în 1940 şi a urmărilor
acestuia, precum şi a campaniei militare din perioada
iunie-iulie 1941, prin care aceste teritorii au fost
recuperate.
7

Cel de-al doilea capitol, Reinstaurarea
administraţiei româneşti în Basarabia şi Bucovina de
Nord, cuprinde o trecere în revistă a planurilor propuse
spre executare şi a măsurilor luate de guvernul de la
Bucureşti pentru reintegrarea facilă a Basarabiei şi
Bucovinei de Nord în statul român, din faza
premergătoare războiului şi până la evacuarea acestor
teritorii în 1944. Accentul a fost pus asupra reformei
administrative şi a măsurilor menite să materializeze
această reformă.
În capitolul al treilea, Basarabia şi Bucovina în
timpul regimului Antonescu” sunt prezentate măsurile
luate de Guvernămintele Basarabiei şi Bucovinei în plan
economic, social şi cultural cu accent pe refacerea
legăturilor de transport şi comunicaţii între teritoriile
eliberate şi Vechiul Regat.
Capitolul al patrulea, intitulat Ofensiva Armatei
Ruse pe Frontul de Răsărit şi retragerea administraţiei
româneşti din Bucovina de Nord şi Basarabia, este
dedicat problemei evacuării bunurilor şi a populaţiei din
aceste teritorii în România. Problema evacuării i-a
preocupat pe conducătorii României într-un mod
8

categoric, dată fiind şi experienţa dramatică a retragerii
administrative din 1940. Planurile de evacuare au fost
executate în cele mai mici detalii, evitându-se situaţia
haotică din 1940, aceasta fiind o altă diferenţă majoră
între administraţia românească din Basarabia şi Bucovina
în perioada 1941-1944 şi administraţia românească de
dinainte de 1941. Nu au lipsit, însă, nici unele erori, după
cum le-a evidenţiat Ion Antonescu în inspecţiile realizate
în teritoriu.
În ultimul capitol, Administrarea Basarabiei şi a
Bucovinei – un nou model administrativ viabil?, este
analizată administraţia românească din Basarabia şi
Bucovina din perioada 1941 – 1944 pe baza relaţiei
dintre intenţiile guvernului de la Bucureşti cu privire la
administrarea celor două teritorii şi a materializării
acestor intenţii. Dat fiind caracterul particular al
regimului politic al mareşalului Ion Antonescu şi a
condiţiilor speciale în care s-a desfăşurat reformarea
administraţiei din Basarabia şi Bucovina, au fost
analizate pe rând intenţiile şi caracterul regimului politic,
influenţa externă asupra actului administrativ românesc
din Basarabia şi Bucovina, impactul administraţiei
9

omâneşti asupra locuitorilor din Basarabia şi Bucovina
şi politica naţionalistă din aceste teritorii.
Pentru ilustrarea aspectelor geografice care au
reprezentat un element important, de care a ţinut cont
guvernul de la Bucureşti în trasarea direcţiei de
dezvoltare economică a provinciilor dezrobite, am utilizat
datele şi informaţiile geografice obţinute cu ajutorul
Sistemelor Informaţionale Geografice, realizând unele
hărţi cu ajutorul programelor de editare grafică ArcView
şi Global Mapper.
Nevoia resimţită în întreaga societate românească
la nivelul anului 1941 de reformare a statului român sub
toate aspectele şi ocazia redobândirii Basarabiei şi a
Bucovinei de Nord, unde se dorea eliminarea efectelor
nocive ale regimului bolşevic, dar şi o revigorare etnică,
au stat la baza experimentării unui nou model
administrativ, care, odată testat cu succes în aceste
teritorii, urma să fie implementat şi în restul României.
Cu realizarea reformei administrative a fost însărcinat
vicepreşedintele şi preşedinte ad-interim al Consiliului de
Miniştri, Mihai Antonescu, profesor la Şcoala de Ştiinţe
Administrative, de la înfiinţarea ei, în 1928. În acest fel,
10

cele mai importante realizări în pregătirea reluării în
stăpânire a teritoriilor cedate Uniunii Sovietice, s-au
evidenţiat în plan juridic, unde Mihai Antonescu, ca
specialist şi om de cea mai mare încredere, a avut
libertate de acţiune din partea generalului Ion Antonescu.
Se dorea corectarea unor neajunsuri ale sistemului
administrativ românesc, mizându-se şi pe aportul adus în
acest sens de funcţionarii militari, care aduceau atât
respectarea ordinii şi disciplinii din Armata Română, cât
şi modul de organizare şi execuţie. Utilizarea unor
funcţionari militari trebuia să fie doar temporară,
sarcinile urmând să fie preluate, treptat, pe măsură ce
noul sistem administrativ se roda.
Multiplele proiecte de organizare administrativă a
României, elaborate începând cu primăvara anului 1941
au fost permanent discutate şi îmbunătăţite, astfel încât,
la eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, au putut
fi implementate mai întâi aici, ţinând cont de specificul
acestor teritorii şi de destinul lor comun începând cu
1940. La aceste proiecte şi-au adus contribuţia şi
reprezentanţi ai acestor teritorii, dar şi echipa de experţi
germani conduşi de Karl Pflaumer, care, cu toate acestea,
11

nu a avut o contribuţie directă în elaborarea proiectului
administrativ pentru Basarabia şi Bucovina. Consilierii
săi, Theodor Ellgering şi Hans Karl von Reinhardt au
activat în Bucovina, respectiv, Basarabia, pe lângă
guvernatorii acestor provincii, observând funcţionalitatea
administraţiei româneşti şi relevând în rapoarte
îmbunătăţirile pe care le credeau de cuviinţă. Cu toate
acestea, activitatea lor s-a limitat doar strict la consiliere
şi nu la intervenţii directe în impunerea unor măsuri.
Pe lângă realizarea unui conformism al unităţilor
administrative de diferite categorii, eliminarea corupţiei
în rândul funcţionarilor administrativi, se dorea şi
instalarea unui sistem administrativ descentralizat, cu
autonomie funcţională, conducere autonomă şi buget
propriu.
Tot pentru Basarabia şi Bucovina se dorea
eliminarea practicii frecvente în epoca interbelică de
trimitere a funcţionarilor în scop disciplinar sau
preponderent a cadrelor slab pregătite. Deşi această
practică s-a menţinut o perioadă, ea a fost interzisă cu
desăvârşire în luna august 1942.
12

Prin înfiinţarea la 3 septembrie 1941 a
Guvernămintelor Basarabiei şi Bucovinei (care cuprindea
atât Bucovina de Nord cât şi sudul Bucovinei), căpătau
contur proiectele de reformă administrativă. În fruntea
celor două provincii se afla câte un guvernator, dotat cu
puteri discreţionare, fiind reprezentantul Conducătorului
Statului în cele două teritorii. Date fiind condiţiile de
război, conducătorii organelor administrative erau numiţi,
însă Legea Administrativă prevedea şi unele principii
care urmau să fie eliminate la sfârşitul războiului, pentru
asigurarea trecerii şi funcţionalităţii Legii şi în cadrul
unui preconizat sistem politic democratic.
Pentru verificarea situaţiei administraţiei
româneşti în aceste teritorii au fost realizate inspecţii
periodice, finalizate, uneori, cu implementarea unor
măsuri disciplinare sau legislative. În acest sens stau
mărturie inspecţiile realizate chiar de Ion Antonescu, care
s-a plâns de realitatea administrativă constatată,
concluzionând că acest sistem administrativ nu e cu
nimic mai moral decât cel din perioada interbelică. Însă,
de fiecare dată, vina pentru stările de fapt neconforme cu
13

dorinţele guvernului era a personalului administrativ şi
nu a cadrului legislativ.
În Basarabia şi Bucovina, regimul condus de Ion
Antonescu s-a manifestat ca un regim anticomunist,
naţionalist, interesat de perfecţionarea actului
administrativ şi a bunăstării populaţiei. Nu au lipsit actele
de violenţă, mai ales în momentul reîntoarcerii Armatei
Române şi a administraţiei româneşti în cele două
provincii, când, s-au înregistrat acte reprobabile mai ales
împotriva evreilor, învinuiţi de acţiuni brutale şi ostile
manifestate în contextul retragerii româneşti din 1940.
Aceste acţiuni au apărut şi pe fondul luptelor de gherilă
iniţiate în teritoriile eliberate de grupuri de partizani
sovietici, din care făceau parte şi etnici evrei.
Măsurile naţionaliste adoptate de guvernul de la
Bucureşti în Basarabia şi Bucovina au afectat în cea mai
mare măsură populaţia de etnie evreiască, căreia i s-au
confiscat bunurile, a fost concentrată în ghetouri şi, apoi,
deportată în Transnistria. Condiţiile neclare fac ca
numărul victimelor măsurilor anti-evreieşti să fie, în
prezent, doar aproximate, variind între 25 000 şi 60 000
de evrei ucişi înainte de deportare, între 110 000 şi 145
14

000 de evrei deportaţi în Transnistria, aproximativ
jumătate din numărul acestora supravieţuind condiţiilor
dificile de acolo.
Deşi Ion Antonescu luase în considerare efectele
devastatoare pe care le-ar fi avut măsura eliminării bruşte
a evreilor din comerţul care se realiza în Basarabia şi
Bucovina, adoptarea acestei măsuri a avut efecte nefaste
asupra economiei din zonă. Documentele de arhivă, care
în perioada anilor 1940 şi 1941 abundau în informaţii
referitoare la etnicii evrei, începând cu 1942, îi mai
menţionau doar indirect, prin referire la fostele
proprietăţi evreieşti, românizate. Coloniştii români aduşi
să-i înlocuiască pe evreii negustori s-au dovedit a fi, în
marea lor majoritate, incompetenţi, căutători de câştig
facil şi lipsiţi de cunoştinţe şi talent în acest domeniu.
O problemă cu care s-a confruntat în 1941 statul
român a fost şi aceea a mişcării iredentiste ucrainene, pe
care a monitorizat-o atent, fără a interveni în forţă, decât
în rare situaţii izolate. Ucrainenii naţionalişti, ce doreau
crearea unui stat care să cuprindă şi Bucovina de Nord şi
Basarabia, încurajaţi de propaganda germană, interesată
de atragerea ucrainenilor din Uniunea Sovietică, au
15

suferit o uriaşă decepţie, după cucerirea Kievului de către
Wehrmacht, când au înţeles adevăratele intenţii ale
Germaniei, care nu intenţiona să creeze un stat ucrainean
independent, ci doar să exploateze economic teritoriile
locuite de ucraineni. Neimplicarea activă, cu rare
excepţii, a statului român în înăbuşirea mişcării
naţionaliste ucrainene, a reprezentat o decizie înţeleaptă
care a evitat radicalizarea nemulţumirilor etnicilor
ucraineni şi a acţiunilor teroriste pe care le-au desfăşurat
aceştia în teritoriile pe care doreau să se întemeieze un
viitor stat ucrainean.
Pragmatismul regimului antonescian, cel puţin
sub raport ideatic, a fost demonstrat încă o dată în
momentul planificării şi executării acţiunilor de evacuare
a Basarabiei şi Bucovinei, sub presiunea crescândă a
frontului de Est. Evacuarea a fost planificată minuţios,
însă problemele s-au înregistrat în momentul executării
acesteia. S-au comis erori în ceea ce priveşte expedierea
la destinaţie a unor convoaie de refugiaţi sau de
materiale, dar şi unele erori personale, unii funcţionari
evacuaţi preferând să urmărească unele interese personale
în defavoarea obligaţiilor de serviciu. Spre deosebire,
16

însă, de situaţia constatată în 1940, în 1944 evacuarea a
fost, cu mici excepţii, lipsită de haos şi de panică, graţie
sentimentului confortant de control a situaţiei dat de
Armata Română şi de administraţie.
Importanţa reformei administrative experimentate
în Basarabia şi Bucovina de guvernul de la Bucureşti în
perioada 1941-1944, nu poate fi analizată făcând
abstracţie de caracterul politic distinct al regimului
condus de Ion Antonescu. Asupra acestuia şi-au pus
amprenta atât factorii externi cât, mai ales cei interni. O
societate divizată şi vulnerabilă, cum era cea românească
din 1940, avea nevoie de o reformă. Iniţial s-a crezut că
reforma ar trebui să însemne doar schimbarea regimului
politic, însă, experienţa nefericită a regimului autoritar
instaurat de Carol al II-lea în 1938 a arătat că era nevoie
de modificări substanţiale. Reformele radicale pe care le
necesita statul român nu ar fi putut fi impuse nici prin
forţă, cum au încercat să procedeze legionarii, dar nici
prin măsuri democratice, care păreau greoaie şi
ineficiente, dată fiind experienţa scurtă a sistemului
democratic românesc. Soluţia de compromis între aceste
două extreme a constituit-o regimul patronat de Ion
17

Antonescu, prin susţinerea asigurată de Armata Română.
Armata, care era la momentl respectiv cel mai performant
sistem de coordonare românesc, a constituit şi un
instrument eficient de instituire a reformelor
administrative propuse de guvern. Practic, conştienţi
fiind de durata limitată a regimului lor, Ion Antonescu şi
echipa sa de miniştri s-au folosit de capacitatea de control
nelimitat oferit de caracterul regimului autoritar, pentru a
promova şi implementa sisteme de legi, prin care se
dorea modernizarea statului român.
Tot în acest sistem de factori care şi-au pus
amprenta asupra performanţelor reformatoare şi
administrative, intra şi războiul, care a coagulat, în bună
măsură energiile poporului român, până în momentul în
care a devenit clară înfrângerea Axei din care făcea parte
şi România. Eşecurile militare care au fost însoţite şi de
eşecuri politice pentru Mareşalul Ion Antonescu au pus
capăt încercărilor de reformă administrativă din
România. A fost încă o dată clar, chiar şi pentru Mihai
Antonescu şi Ion Antonescu, care sperau într-o
durabilitate a sistemului pe care l-au promovat, că
sistemul legislativ, oricât ar fi de performant şi plin de
18

une intenţii şi practici, nu valorează prea mult în lipsa
unui corp de funcţionari capabili, bine pregătiţi
profesional şi cu un ansamblu de valori morale clar
definit.
19

CURRICULUM VITAE
INFORMAŢII PERSONALE
NUME: Bodnar
PRENUME: Ioan
ADRESĂ: Târgovişte, Judeţul Dâmboviţa
TELEFON: 0727 15 37 35
E-MAIL: ioanbodnar@yahoo.com
NAŢIONALITATE: Română
DATA NAŞTERII: 20.03.1985
STUDII:
Târgovişte.
2009-2012: Doctorand Universitatea „Valahia”
2008-2009: Masterat „Turism şi activităţi de timp
liber, Universitatea „Valahia” Târgovişte.
20

2004-2008: Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Specializarea Istorie-Geografie,
Universitatea „Valahia” Târgovişte.
2000-2004: Liceul „Laţcu-Vodă” Siret,
judeţul Suceava.
LIMBA MATERNĂ: Română
LIMBi STRĂINe: Engleză, italiană, franceză
ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ:
Comunicări ştiinţifice:
Conferinţa internaţională anuală "Russian-East
European Relations: From Tsarism to Gazprom"
organizată de Irish Association for Russian, Central
and East European Studies; Comunicarea: Romania
against Russian Propaganda in Bessarabia and
Bukovina during the Second World War la Irish
Association for Russian, Central and East European
Studies Annual Conference 2012 "Russian-East
21

European Relations: From Tsarism to Gazprom", 4-5
mai 2012 la Cork, Irlanda.
Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice
„Cercetarea studenţească în mileniul III”, Ediţia a
X-a, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a
Universităţii din Piteşti, Mioveni, 3 decembrie 2011;
Comunicarea: „Reinstaurarea administraţiei
româneşti în Basarabia şi Bucovina (1941)”.
Conferinţa doctoranzilor „România dictaturilor:
1938-1989”, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din
Iaşi, Centrul de Studii asupra Comunismului şi
Postcomunismului şi Institutului de Investigare a
Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului
Românesc cu sprijinul fundaţiei Konrad Adenauer,
Iaşi, 29 noiembrie 2011; Comunicarea:
„Propagandă şi descentralizare în Basarabia şi
Bucovina (1941-1944)”.
Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice „Arhivele şi
Istoria”, Arhivele Naţionale Bacău şi Asociaţia
Generală a Arhiviştilor din România- Filiala Bacău,
Bacău, 18 noiembrie 2011; Comunicarea
„„Reconectarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord
22

la reţeaua de transport şi comunicaţii din (1941)”.
Susţinerea conferinţei "Reinstaurarea administraţiei
româneşti în Basarabia şi Bucovina (1941)" la
Centrului de Cercetare a Istoriei Relaţiilor
Internaţionale „Grigore Gafencu” pe data de
27.10.2011.
Simpozionul anual al doctoranzilor bursieri
POSDRU de la Universitatea „Valahia” din
Târgovişte, Târgovişte, 30 septembrie 2011;
Comunicarea „Proiecte româneşti din perioada iulie
1940-iunie 1941 privind viitorul Basarabiei şi
Bucovinei".
Susţinerea conferinţei „The administration of
Bessarabia and Bukovina during the Antonescu
Regime (1941-1944)”, la Facultatea de Istorie şi Artă
din cadrul Universităţii „Ludwig Maximilians”-
Munchen, Munchen, 18 mai 2011.
Simpozionul Naţional al Cercetării Istorice, Ediţia I,
Secţiunea de istorie contemporană, Târgovişte, 10
decembrie 2010; Comunicarea “«Pe marginea
prăpastiei» - agricultura, industria şi comerţul din
23

Basarabia şi Bucovina în perioada iulie – decembrie
1941”.
Conferinţa Internaţională “La frontierele
civilizaţiilor. Identitate şi alteritate în conştiinţa
locuitorilor Basarabiei (1812-prezent)”, Secţiunea
Istorie Contemporană şi reflecţii din perspectivă
geopolitică, Galaţi, 21-23 octombrie 2010;
Comunicarea “Iredentismul ucrainean din
Basarabia şi Bucovina (iunie-octombrie 1941)”.
Simpozionul „Cercetări Doctorale”, organizat de
Şcoala Doctorală, Universitatea „Valahia” din
Târgovişte, Târgovişte, 30 septembrie 2010.
Comunicarea „Administrarea Basarabiei şi
Bucovinei în timpul regimului Antonescu”.
Sesiunea de Studii şi Comunicări „Modernizare,
Reformă şi Totalitarism în Europa secolului XX”,
Târgovişte, 10 decembrie 2009, Comunicarea
Regimul Antonescu – între intenţii şi materializări ;
Simpozionul Naţional „Bucovina – file de istorie”,
Secţiunea Istorie Modernă şi Contemporană,
Suceava, Ediţia a XI-a, 26-28 noiembrie 2009,
24

Comunicarea Dictatură şi naţionalism în România
Regimului Antonescu. Abordări teoretice ;
Conferinţa „Unitate şi independenţă în istoria
românească şi Europeană”, Târgovişte, 28 mai 2008,
Secţiunea V: „Economie şi naţionalism în istoria
românilor şi europeană”, Comunicarea Regimul
Antonescu şi problema naţională : o abordare
teoretică ;
Articole publicate:
«Pe marginea prăpastiei»- agricultura, industria şi
comerţul din Basarabia şi Bucovina în perioada
iulie-decembrie 1941 în volumul Arheologie şi
istorie în spaţiul carpato-balcanic, apărut la Editura
Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011.
Reconectarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord la
reţeaua de transport şi comunicaţii din Vechiul
Regat (1941) în lucrarea Curente, instituții și
25

personalități ale vieții politice și diplomatice. Studii
în onoarea Profesorului Gheorghe Sbârnă (spre
publicare).
26

Summary
Introduction .......................................................... 4
Chapter I The internal and international context ............. 10
1. Brief history of Bessarabia and Northern
Bukovina ........................................................
2. The effects of the concession of the two
territories............................................................
3. Bessarabia and Northern Bucovina after
the Soviet occupation ....................................
4. The military campaign from June-July
1941 and reintegration of the Northern
Bukovina and Bessarabia in the
Romanian state ...............................................
Chapter II The restoration of the Romanian
administration in Bessarabia and Northern
Bukovina..................................................................
1. Projects and initiatives on administrative
reforms ............................................................
2. The evolution of the administrative and
economic structure ........................................
Chapter III Bessarabia and Bukovina during the
15
26
30
35
42
43
60
27

Antonescu regime ................................................ 68
1. The activity of the Governments of
Bessarabia and Bukovina ............................
a. The rehabilitation of transport and
communication routes ..............................
69
71
b. The interest for the agriculture ................ 83
c. The industry development ....................... 88
d. Interest in the field of trade ....................... 92
e. The social activities .................................... 93
f. The education and learning ..................... 95
g. The support of the Romanian culture.... 98
Chapter IV The offensive of the Russian army on the
Eastern Front and the retreat of the
Romanian administration from Northern
Bukovina and Bessarabia ...................................
103
1. The Eastern Front Situation ........................ 105
2. The evacuation plans .................................... 108
3. The retreat of the administration from
Bessarabia and Bukovina ...........................
4. Bessarabia and Bukovina after the retreat
of Romanian administration ......................
114
119
28

5. Romania's exit from the war against the
United Nations ................................................
a. The consequences of the coup d'etat of
23 August 1944 on the territories of
Bessarabia and Northern Bukovina ......
b. The consequences of The Russian-
Romanian Armistice of 12 September
1944 on Bessarabia and Northern
Bukovina ......................................................
c. The Romania's eastern border issue at
the Paris Peace Conference .....................
Chapter V Administration of Bessarabia and Bukovina
- a new administrative model viable?..............
121
122
123
125
127
4. Between intention and materialization........ 130
d. The political regime of Ion
Antonescu.............................................................
e. The German's influence in the
Romanian administrative act from
Bessarabia and Bukovina ..............................
f. Romanian administration from
Bessarabia and Bukovina from the vision
133
140
29

of the inhabitants from Bessarabia and
Bukovina ..............................................................
Keywords: Bessarabia, Bukovina, Antonescu regime,
administrative reform
The aim of this study is to analyse the
management model experienced in Bukovina and
Bessarabia by Ion Antonescu regime.
145
5. Administrative decentralization?................... 147
6. Nationalist policy in Bessarabia and
Bukovina .........................................................
c. Jewish population situation from
Bessarabia and Bukovina ..............................
d. The situation of to other national
minorities from Bucovina and
Bessarabia.............................................................
149
152
157
Conclusions ......................................................... 162
Bibliography ......................................................... 168
Annexes .................................................................. 186
30

Bessarabia and Northern Bukovina, ceded to the
Soviet Union at 28 June 1940, by the political regime of
King Carol II-nd, were reinstated in the Romanian state
during the Soviet-German War, triggered on June 22,
1941.
The favourable situation offered by the necessity
of temporary isolation of Bessarabia and Bukovina
following the first year of communism, for the limitation
of communism spread, has determined Ion Antonescu to
try and create in Bessarabia and Bukovina a new model
of administrative organization, based on greater
autonomy 1 .
Thus, Ion Antonescu hoped that, through
temporary use of military administration,there will be
perpetuated an apolitical administration, capable to resist
the interests of political clans that would confront one
another in a predicted romanian democratic society. The
romanian administration from Bessarabia and Bukovina
was going to be an experiment. This experiment should
1
Mihai Antonescu, For Bessarabia and Bukovina. Guidelines Given
to the Liberation Administration, Bucharest, 1941, p.13, Anatol
Petrencu, Bessarabia during the Second World War (1939-1945),
Prut International Publishing Chişinău, 2006, p. 55.
31

have been a brand of Antonescu`s regime, the General
engaging himself into the follow-up and coordination of
administrative activities from these territories.
The main scope was to cover administrative
mistakes made during the First World War, during the
period period the wars, and at the beginning of the
Second World War, as well as to achieve a better
efficiency of the administrative act, by chosing the most
competent and well trained administrative clerks.
The project consist of five chapters. The first
introductory chapter presents a brief history of the two
provinces, focusing on the moment 1940, when they were
occupied by the Red Army.
The second chapter is devoted to the projects
initiated by the Antonescu government for administrative
reform and their implementation in Bessarabia and
Northern Bukovina.
Chapter 3 reveals the main interest of the
government in Bucharest in the administration of the two
territories through the Governments of Bessarabia and
Bucovina.
32

The fourth chapter is dedicated to the evacuation
of Bessarabia and Bukovina by Romanian administration,
also to the effects of the Romania’s output from the
Second World War.
The last chapter deals achievements Romanian
administration in Bessarabia and Bukovina in the period
1941-1944, bringing into question the importance of the
political regime of Marshal Ion Antonescu in the
administrative reforms implementation, the role of
German influence in administration and the nationalist
policy promoted by the government, focusing on the
situation of Jewish and Ukrainian minorities.
Efficient management of Northern Bukovina and
Bessarabia was one of the main purposes in internal
policy during the period July 1941 - April 1944, the
government of Marshal Ion Antonescu, who rebuilt
almost from nothing cities, bridges, roads, railways,
bringing, in record time, these disrepair territories that
were abandoned by the withdrawal of the Red Army.
But this rapid economic recovery, social and
cultural development was done both by tough
measures typical for a dictatorial regime and the
33

subjecting of Jewish population from these territories
to the confiscation of property, the isolation in ghettos,
mass deportations in Transnistria and even mass murders.
The economic problems were very important for
the Government in Bucharest, that was going through a
difficult situation, after the loss of the territories in 1940
and the refugee influx, to which there were added war
expenses that were quite significant.
Although the Holocaust does not represent the
object of the present work, there cannot be overlooked
the fact that the main reason of the actions of the
government from Bucharest against jews, considered as
being communists, thus Soviet Union supporters, with
whom Romania faught against in the war, were
considered enemies of Romania. In Romania, although
there existed a severe regime for the jewish population,
only in Bessarabia and Bukovina have taken place mass
deportations and crimes against the jews.
The main elements were still represented by the
economic results, that determined a closed circuit: the
positive results of Bessarabia and Bukovina economic
reorganization had to demonstrate the real advantages of
34

the romanian administrative system as opposed to the
soviet system, by accelerated economic growth and
proficiency. At the same time, the war against the Soviet
Union was sustained, these regions being more close to
the front, the supply process took place easier from here
than from the “Old Kingdom”.
Several books were devoted specifically to the
theme of administration of Bessarabia and Bukovina
during Antonescu regime, addressing, however, the
separate issues of Bessarabia administration and
Bukovina administration, although they were seen by the
Antonescu regime two identical Romanian provinces in
terms of the issues raised. I mention here the books
Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial (1939-
1947), written by Valeriu-Florin Dobrinescu and Ion
Constantin, Bucovina sub regimul Antonescu (1941-
1944) by Pavel Moraru, Bucovina în al doilea Război
Mondial of Mihai Aurelian Căruntu and Basarabia în
timpul celui de-al doilea război mondial (1939-1945)
developed by Anatol Petrencu.
The project relies on both descriptive and
analytical methods, from the qualitative perspective of
35

social sciences, meant to understand social and political
reality within its given historical context. Descriptive
methods was employed in order to reveal the main
features of the traditional Romanian discourse towards
modernization and major changes were made in the
Romanian administrative system.
36

CURRICULUM VITAE
PERSONAL INFORMATIONS
NAME: Ioan
SURRNAME: Bodnar
ADRESS: Târgovişte, County Dâmbovița
TELEPHONE: 0727 15 37 35
E-MAIL: ioanbodnar@yahoo.com
NATIONALITY: Romanian
DATE OF BIRTH: 20.03.1985
STUDIES:
2009-2012: PhD at Valahia University
2008-2009: MA at Valahia University
2004-2008: BA at Valahia University
MATERNAL LANGUAGE: Romanian
FOREIGN LANGUAGES: English, French, Italian
37