10.04.2013 Views

RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Corneliu STAICU<br />

De ce are<br />

De ce are carul patru roate, maicămare?<br />

– Dar câte să aibă, mă nărodule?<br />

Cinci? Ai văzut tu car cu cinci roate? se<br />

miră bătrâna oprindu-se din tocatul<br />

pentru raţe a urzicilor opărite şi a frunzelor<br />

de ştir roşu adunate cu poala din<br />

grădină.<br />

– Car nu, dar GAZ-ul de la miliţie<br />

n-are cinci roate? Patru pe pământ şi<br />

una pe uşa de dindărăt. Am văzut eu<br />

adineauri când a trecut în sus, o lămureşte<br />

copilul de nici zece ani care curăţă<br />

nişte ştuleţi de porumb într-o baniţă de<br />

pe prispa casei.<br />

– Ei, are şapte roate. Adică o fi<br />

având, ce ştiu eu, acceptă bătrâna un aşa<br />

lucru anapoda pentru oricine: un vehicul<br />

cu cinci roţi. Carul are patru roate<br />

pentru că aşa l-a făcut tat-tu mare, îl<br />

lămureşte ea scurt.<br />

– Taica-mare, l-a făcut? se miră copilul.<br />

Păi ce, el era rotar să ştie să încheie<br />

căruţe?<br />

– Nu era rotar, săracu’, dar era priceput<br />

de nevoie. De unde parale pentru<br />

RenaŞterea buzoiană<br />

carul patru r ate<br />

cumpărat unul făcut la rotar? zise femeia<br />

oftând. O iarnă întreagă a cioplit la el,<br />

dar în primăvară am pus vacile la jug şi<br />

plugul în car şi ne-am dus, ăhă, tocmai<br />

la Cilibia, de am arat un loc ce îl aveam<br />

acolo. Cântând la făcut, mai zise ea cu<br />

gândul la acele vremi, când nu avea de<br />

nici unele, dar avea bărbat vrednic şi<br />

priceput, care ştia face orişice şi chiar le<br />

făcea pe toate. Acuma...<br />

– Cântând? se miră iar băiatul. Şi ce<br />

cânta? se arătă el curios să afle.<br />

– Ei, cântece de-ale lui. Cânta mai<br />

ales unul şi râdea mai apoi, încearcă<br />

bătrâna să îşi aducă aminte lucruri de<br />

demult.<br />

– Cânta şi râdea? se arătă iar copilul<br />

mirat. De ce râdea, maică mare?<br />

– Păi, râdea că avea el un cântec al<br />

lui, de-l cânta la pădure, la sapă ori când<br />

cioplea câte un lucru, cum ar fi carul<br />

ăsta de pildă şi zicea aşa:<br />

„La moară la făgădău,<br />

Este-un câine tare rău.<br />

La crâşmă la făgădău,<br />

Stă Ion şi bea vin nou“.<br />

99

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!