RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

Poiana Mărului, continuă prin Munţii
Penteleului şi Siriului şi ajunge până jos
la Olt. Merită de subliniat faptul că la
vremea aceea erau cunoscute în judeţul
Buzău numeroase izvoare cu „ape metalice“
şi chiar erau utilizate. De altfel şi
profesorul Basil Iorgulescu, în
„Dicţionarul ….” său, apărut la mai bine
de jumătate de secol distanţă faţă de lucrarea
doctorului „Poliţii Bucureşcilor“,
menţiona că „judeţul este avut şi în ape
minerale”.
La acea vreme, autorul distinge
doar două „neamuri” de „ape metalice
bune şi folositoare: de fier şi de pucioasă”.
În judeţul nostru se găseau ape
de ambele „neamuri” şi bănuim că se
mai găsesc şi astăzi, chiar dacă nu le exploatează
nimeni.
„Ape de fier” erau cunoscute în pla-
RenaŞterea buzoiană
iul Slănic pe „moşia boierului Caloian”,
„la moşia Bălăneşti peste gârla
Sărăţelului, la Biserica Cocârceni”, la
Brăieşti şi la muntele Ivăneţul cel Mare,
„din susul fântânii Angheloşanilor”,
precum şi la Sibiciu în dealul
Bondişoaiei. Despre Sibiciu, Basil
Iorgulescu scria că „e avută în sorginţi
de ape minerale”.
„Ape de pucioasă“ se găseau în fostul
judeţ Slam Râmnic, la moşia
Mănăstirii Râmnicului „două izvoare”,
„la satul Lopătari, pe dealul
Cărpenişului”, „la schitul Nifon sunt
trei izvoare de frunte”, de asemenea la
Brusturaş, Poiana Mărului, Brăieşti, „la
muntele Ivăneţu cel Mare, la schitul
Sfântului Gheorghe sunt două izvoare”,
precum şi la Nehoiaş şi Bâsca.
Pe lângă descrierea „apelor metali-
97