RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu
RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu
RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Marcela CHIRIŢĂ<br />
Apa minerală ca factor balnear,<br />
dar şi ca substanţă alimentară, a<br />
fost în atenţia omului din timpuri<br />
foarte vechi. Primele atestări scrise<br />
care conţin informaţii despre apele minerale<br />
din ţara noastră datează de peste<br />
trei secole. Cel mai vechi document cunoscut<br />
este un manuscris care oferă date<br />
despre apele minerale din<br />
Transilvania, dar şi Dimitrie Cantemir<br />
în „Descrierea Moldovei“ vorbeşte despre<br />
izvoarele sărate de leac. Pe la 1829<br />
şi 1830, de curând înfiinţatul „Curierul<br />
Românesc“ publica unele anunţuri prin<br />
care medicul Alphons Constant<br />
Marsille îndemna populaţia să se trateze<br />
de diferite boli în şapte localităţi cu<br />
izvoare tămăduitoare precum cele de la<br />
Boboci, Călimăneşti, Câmpulung,<br />
Pucioasa, Sfinţeşti, Breaza, şi Sibiciu.<br />
De analiza chimică foarte<br />
amănunţită a izvoarelor din apropiere<br />
de Sibiciu s-a ocupat farmacistul Siller<br />
care nota că locuitorii din apropiere veneau<br />
aici în număr foarte mare pentru<br />
a-şi trata podagra şi alte afecţiuni. Din<br />
„APELE METAL IICE“<br />
ale judeţului Buzău<br />
păcate, aceste analize au fost duse din<br />
ţară odată cu plecarea trupelor ruseşti şi<br />
publicate, zece ani mai târziu, într-o revistă<br />
germană de farmacie editată la<br />
Hanovra.<br />
Acest fapt îi va da prilejul medicului<br />
şi farmacistului Ştefan Vasile Episcopescu<br />
să cerceteze aceste ape, iar în anul<br />
1837 să editeze, în Tipografia<br />
Episcopiei Buzăului, lucrarea intitulată<br />
„Apele metalice ale Rumânii Mari“,<br />
considerată a fi „cea dintâi încercare de<br />
sinteză balneologică făcută în limba românească“.<br />
Arătând că medicii ruşi care<br />
au analizat izvoarele în folosul armatei<br />
lor nu au lăsat la plecare „doctorilor locului<br />
câtuşi de puţină însemnare de analizul<br />
compunerii lor“, autorul întocmeşte<br />
el o terminologie balneologică şi<br />
chimică românească.<br />
În lucrarea sa Episcopescu descrie<br />
53 de izvoare de ape minerale cu scopul<br />
de a le face cunoscute atât în ţară, pentru<br />
a se putea folosi „pătimaşii pământeni“,<br />
cât şi în străinătate. Cercetarea începe<br />
din poiana Slănicului, trece pe la<br />
96 Almanah 2011