RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu
RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu
RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
nului de a se peregrina prin ţărână. Se încinge<br />
o discuţie, în care eu ascult cu plăcere<br />
nebănuită sporovăiala bătrânului, condimentată<br />
cu înjurături care nu afectează<br />
galeria sfinţilor din calendarul ortodox. Înjurături<br />
care au menirea de a înviora discuţia<br />
şi de a pune la grea încercare urechile<br />
babei, care trasează curbe odihnitoare în<br />
capătul opus al curţii şi dă din cap cu milă<br />
pentru moşul ei plin de păcate. Nea Ion<br />
Micu nu se mai opreşte din trăncănit.<br />
“Lasă bre băiatul în pace...nu-l mai obosi<br />
cu trăncăneala dumitale!” – intervine baba<br />
văzând că moşul ei s-a întins prea tare la<br />
vorbă. “Fă, tu ştii cine este băiatul ăsta? De<br />
unde să ştii? Toată ziua stai printre găini şi<br />
curci”. Cu greu m-am despărţit de nea Ion<br />
Micu. El venea din altă lume decât a mea.<br />
El văzuse lucruri despre care eu nici nu<br />
ştiam că au existat. „Nafura mamei lor, câte<br />
n-am tras eu la viaţa mea, nu am timp<br />
să-ţi povestesc nepoate!“ Văzând că sunt<br />
ascultător bun, nea Ion Micu mă avansase<br />
la rangul de nepot. Când am ajuns acasă se<br />
lăsase o pojghiţă fină de întuneric peste<br />
sat. Am intrat în curtea casei părinteşti si<br />
brusc am avut altă revelaţie: „Unde sunt<br />
oamenii din sat la ora asta, nu trece nici<br />
unul pe uliţă în sus sau în jos?“. Da. Aşa<br />
stau lucrurile. Când nu sunt eu pe uliţă îmi<br />
place să-i ştiu pe alţii. Nu vreau să fiu băgat<br />
în seamă, dar simpla lor trecere într-o direcţie<br />
sau alta este un motiv de bucurie neînţeleasă,<br />
ce-i drept, dar consistentă din<br />
moment ce nu intram niciodată în casă fără<br />
să fiu chemat de vocea, mereu obosită,<br />
a celei care mi-a dat, nici nu mai ştiu când,<br />
formă şi viaţă.<br />
■<br />
RenaŞterea buzoiană<br />
Dorin BOCU<br />
Iar<br />
a nins uitarea-n<br />
mine<br />
bulgări mari<br />
de răsărit.<br />
Sunt aici<br />
dar mi se pare<br />
că aproape<br />
am murit.<br />
Mi-au căzut<br />
în palme<br />
frunze<br />
de apus neprihănit.<br />
Văd<br />
şi simt<br />
cum creşte<br />
sensul<br />
din ţărână,<br />
din iluzii,<br />
din mistere<br />
şi din teama<br />
de a fi desprins<br />
de sânul<br />
IAR<br />
lutului ce m-a<br />
hrănit.<br />
Nici<br />
nu ştiu<br />
de când<br />
în mine<br />
soarele<br />
n-a mai dormit.<br />
Fiecare adiere<br />
mi se pare<br />
o furtună<br />
în paharul<br />
rătăcirii<br />
de<br />
surâsul tău<br />
pierit.<br />
Te-am pierdut<br />
ireversibil.<br />
Sunt<br />
un fruct<br />
ce stă pe ramuri<br />
aşteptând<br />
să vină bruma<br />
să-l desprindă<br />
de zenit.<br />
61
Change language