RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

Ceteris paribus
(Celelalte lucruri fiind egale)
Palmele mele se suprapun perfect
Ochilor de porumbel zidit din lut.
Cu mâinile-acopăr orice defect
Făcându-mi păcatul necunoscut.
Lovirile voastre , alint pentru mine,
Eternul bolnav, tăcute cuvinte,
Durerea balanţei încep să-o aline.
Lucrurile toate sunt egale în minte.
În astfel de lume sunt fericită.
O lume căzută-n ciclotimie
Nu e uzuală. Dar sfera ei e împărţită
Egal îngerilor căzuţi şi mie.
Oana ŞERBAN
Pictat pe falduri de granit
Brodat pe urmele Fiinţei
De la început.
Dansând păgân la poarta Lui
Mişcarea dulce-a gravitaţiei
Cântând la epitaful Nimănui
În giulgiul muzelor creaţiei
Încă nescrise.
La balul celor din Olimp
Cu pasul damelor de cupă
S-a arătat dintr-un alt timp…
Cu trupul ei născut din culpă,
Înainte de Adam.
Cu lira poticnită-n vene
Cu părul prins în fluiere de nai,
Pe ochii săi, Zeus îi cerne
Magia muzelor din rai,
Cu iz de vrajă.
Meontologie
Καλλιoπε
(Calliope)
Pe fruntea mea un univers să îl ridic
În fresca dinspre răsărit
Un prototip etern al elocinţei
Ar fi de-ajuns în ştiinţa Ta mnemonică.
Eu caut şi găsesc în orice colţ Nimic,
Doar vid pierdut, absenţa Ta canonică.
50 Almanah 2011