RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

din judeţul Buzău au fost aleşi în Adunarea ad-hoc paharnicul N. N. Pâcleanu şi
praporcicul Scarlat Voinescu, din partea proprietarilor orăşeni Nae Stănescu,
din partea clerului a fost ales preotul Vasile Serea „catihetul”, protopopul judeţului
Buzău, din partea micilor proprietari Constantin Ciochinescu, iar din
partea ţăranilor clăcaşi, învăţătorul Costache Moglan. Episcopul Filotei era
membru de drept. (2)
Cine era acest Costache Moglan, reprezentantul clăcaşilor buzoieni ? Din
extractul de moarte, din ianuarie 1874, aflăm că la data morţii, 15 ianuarie 1874,
era în vârstă de 66 de ani, deci s-a născut pe la 1808, „fiind din părinţi necunoscuţi”
(3) Nu ştim cine l-a crescut şi unde, dar ştim că un băiat cu numele
Costache a ajuns la poarta mânăstirii Poiana Mărului, atunci în judeţul
Râmnicu Sărat, astăzi în comuna Bisoca, judeţul Buzău, unde a găsit ocrotire şi
de unde a fost trimis să slujească la moşia mânăstirii din satul Grabicina de
Sus, judeţul Buzău, unde era şi un schit, metoh al mânăstirii. Şi astăzi locuitorii
din Grabicina denumesc un punct al satului cu numele de „La metoh”. La
această moşie călugării l-au pus să păzească vitele, dar l-au învăţat şi să citească
şi să scrie şi, din slugă, ajunge mai mare peste grajdurile metohului. Pe parcurs,
Costache se împrieteneşte cu fruntaşul satului Grabicina, Ion Moglan, care
avea un fiu, Stoica, pe care voia să-l facă popă. Pe amândoi îi trimite la şcoală
la Buzău. Fiul lui Ion Moglan a ajuns popă la Grabicina, dar Costache nu a
vrut să îmbrace haina preoţească deoarece, spune tradiţia, a citit în zodie că va
rămâne „vădan”. S-a însurat însă cu Stemata, fiica lui Ion Moglan şi şi-a luat numele
de Moglan. În anul 1838, stareţul mânăstirii Poiana Mărului l-a numit pe
Costache Moglan „învăţător de copii şi cântăreţ la biserică în satu Grabicina din
moşiea noastră”, numire întărită în anii următori de mai mulţi stareţi. (4) În
1845 îl găsim pe Costache Moglan candidat de învăţător la cursurile Şcolii
Normale ce funcţiona pe lângă Şcoala Naţională (Domnească) din Buzău, condusă
de Scarlat Turnavitu, unde este prezentat domnului Gheorghe Bibescu
care vizita şcoala, în octombrie 1846, şi răspunsurile sale l-au încântat pe domn
(5) În acelaşi an, în noiembrie, este numit subrevizor şcolar pentru plaiurile
Pârscov şi Slănic, funcţie în care, după cum aprecia profesorul Şcolii Naţionale
din Buzău şi revizor al judeţului Buzău, Vasile Grădeanu, la 24 ianuarie 1848, „a
stat exemplu între ai săi prin silinţa la învăţătură, exactitatea şi conduita sa”.(6)
În perioada 1848-1857, când au fost închise de către Eforia Şcoalelor toate şcolile
săteşti, Costache Moglan şi-a continuat activitatea la şcoala din Grabicina,
deoarece aceasta era „particuleră”. Activitatea sa didactică a continuat sigur
până în anul 864.
Costache Moglan s-a afirmat şi ca un luptător pentru drepturile clăcaşilor
din Grabicina, năpăstuiţi de arendaşii Anton Efemiu şi Nicolae Furculescu
44 Almanah 2011