RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

CONSTANTIN TOMA
– o evocare sentimentală
Un popas retrospectiv, în
anii când am funcţionat
ca profesor de limba şi literatura
română şi ca director de
şcoală într-o comună de la porţile
Bărăganului, îmi prilejuieşte
amintiri vii despre colegii mei de
breaslă, dar, mai ales, despre elevii
deosebiţi. Îmi amintesc, cu
mare plăcere, de acei copii care
priveau, cu seriozitate, munca de
elev, învăţând temeinic, zi de zi şi
fructificând, astfel, toate bogăţiile
oferite de ea. Gândurile mi-au fugit,
cu mult, în urmă. Pe una din
paginile memoriei, mi-a apărut
chipul luminos al elevului Toma
RenaŞterea buzoiană
Stelian GRIGORE
V. Constantin. Îl ţin bine minte.
Născut într-o familie de harnici
gospodari din Ţinteşti, a cunoscut,
din fragedă copilărie, viaţa şi
munca de la ţară şi a simţit nevoia,
elev fiind, ca în timpul liber şi
în vacanţe, să fie de real ajutor,
părinţilor şi bunicilor, în gospodărie
şi la muncile agricole. Era
un copil cu bun simţ, un suflet
curat şi luminos. Era, în el,
adevărata dragoste de carte, era,
în el atâta foame de a citi, de a afla
cât mai multe, din tainele vieţii!
Era sincer, drept şi apropiat, faţă
225