RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

României de azi. Iniţiativa trebuie să pornească de la cei pe care vremurile i-au situat
în afara graniţelor politice actuale împotriva voinţei lor, a naţiunii şi a statului.
Acţiunile Reîntregirii trebuie duse de organismele societăţii, care se raportează la
naţiune şi nu la stat ca entitate politică. România ca stat, la fel ca şi statele vecine, are
alte probleme, mai grave sau mai puţin grave de soluţionat în vreme de criză.
Revoluţia pentru desăvârşirea unităţii naţionale este singura revoluţie pe care naţiunea
română o doreşte cu adevărat şi la începutul acestui mileniu. Cine crede că unirile
se întâmplă singure greşeşte. Cu orice clipă pierdută naţiunea se risipeşte, e
dezrădăcinată şi înstrăinată. Suntem o naţiune neunită, poate singura naţiune europeană,
în afara naţiunii irlandeze, care nu şi-a implinit unitatea naţională.
După intrarea în vigoare de la 1 Decembrie 2009 a Tratatului constituţional de
la Lisabona, se impun noi modificări ale Constituţiei României. După modelul
Germaniei trebuie să introducem acel articol constituţional care a permis şi a folosit
unificării naţiunii germane. Avem doi ani la îndemână recunoscând că e nevoie de o
pregătire serioasă, care să includă şi sacrificii naţionale şi că Renaşterea națională a
început la Chişinău.
Noi credem că este datoria Moldovei să vină acasă împreună cu nordul
Bucovinei, sudul Basarabiei şi a Tinutului Herţei.
Strategiile pot corespunde unor scenarii care pot fi imaginate ca viitori posibili
pentru a fi pregătiţi cu noi căi, metode şi procedee adecvate scopului reîntregirii. Este
de dorit să obţinem reîntregirea fără să tragem un cartuş, fără să curgă sânge românesc
şi nici chiar străin. Trebuie să avem răbdare, să consolidăm forţa spirituală, trezirea
sentimentului naţional, cunoaşterea limbii, a istoriei, culturii şi civilizaţiei dacoromâneşti
de la origini până în prezent. Trebuie să realizăm un spaţiu economic comun,
să ajutăm multilateral românii de peste Prut, să ajutăm la constituirea unui
spaţiu juridic, ştiinţific, cultural, spiritual-creştin comun, să asigurăm libera circulaţie
a capitalului, forţei de muncă, a ideilor şi presei de orice fel. Odată înfăptuite cele de
mai sus, graniţele politice intraromâneşti nu mai sunt necesare, ele devenind, practic,
spaţiu intern european.
Fundaţia Academia DacoRomână TDC susţine Renaşterea dacoromânească în
Uniunea Europeană. În programul său este prevăzută renaşterea moral-politică a
naţiunii prin componentele sale, în principal bazate pe reîntregirea paşnică şi democratică
a naţiunii, concomitent cu refacerea identităţii naţionale, a simbolurilor, a
imaginii publice a personalităţilor de seamă care au făurit istoria, cultura şi civilizaţia
noastră şi care constituie modele pentru generaţiile prezente şi viitoare.
Moldova devine pe zi ce trece mai aproape de independenţa reală, de valorile comune
ale României şi Europei Unite. Trebuie să ascultăm mai mult România
Răsăriteană, românii de la sud de Dunăre, dacoromânii de pretutindeni.
O cale în forţă nu este agreată în contextul internaţional actual. Calea paşnică
este cea mai potrivită, pentru ea trebuie să avem răbdare, altfel mii, sute de mii, poate
milioane de români ar pieri sau ar fi mutilaţi pentru totdeauna, ar fi un sacrificiu
nepermis de mare. Comerţul peste Prut ar putea constitui o cale paşnică excelentă.
RenaŞterea buzoiană
207