RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

acţioneze global, iar de acestea trebuie să ţinem seamă în indeplinirea idealurilor
de unitate naţională, mai ales că noi, cum spuneau cronicarii cei inţelepţi avem
ţara aşezată cam in calea tuturor răutăţilor. Iată, două imperii în relativă cădere:
SUA şi Federaţia Rusă, şi alte două imperii în relativă urcare: Uniunea Europeană
şi China. Se pare că nu e limpede gruparea lor. De la distanţă parcă cele două în
cadere, dar şi cele două în urcare şi au dat mâinile două câte două. Nu este exclus
ca în finală să ajungă Uniunea Europeană drept liderul global, doar şi România este
europeană... Dar până atunci, UE impreună cu China vor avea mult de luptat…
De regula, Fundaţia STRATFOR proiectează interesele SUA la nivel global,
iar interviul recent al dlui George Friedmann privind România este sincer şi semnificativ.
Presa noastră a făcut cunoscut punctul de vedere al americanilor privind
România, mai mult sau mai puţin subtil. Pe scurt, suntem la mijloc şi vom rămâne
singuri, sfâşiaţi, in momente de criză. Ca de fiecare dată occidentul ne lasă baltă:
DESCURCAŢI-VĂ! Să ne descurcăm cu răsăritul? UE este tot occident şi suntem
parte. Şi chiar corp comun in NATO şi UE suntem şi noi, dar mai de mâna a doua,
ca incepători. Cu Rusia care a muşcat din teritoriile noastre ori de căte ori a
vrut să se invecineze cu noi şi unde tezaurul s-a făcut pierdut? Cu China care e departe,
departe, dar vine repede din urmă? Oare cât i-ar trebui Chinei să ajuncă cu
blindatele la Nistru?? Ea ar fi nevoită să treacă per pedes apostolorum cu infanteria
şi pe la cotul Donului, dar din direcţie inversă.... Cu China nu am avut dispute teritoriale,
probabil nici o dispută de când cele doua naţiuni matcă, una a Asiei şi alta
a Europei există simultan. Ea ne-a ajutat mereu şi ne mai poate ajuta. De ce şi
până când? Iată, de exemplu, pentru a ieşi România din criză, cu un imprumut de
100 de miliarde de euro de la China, cu un termen de graţie negociabil... China ar
face din România o ţară suverană sau aproape suverană, cu un imprumut cu care
ne-am reveni din crizele induse de cine ştie cine că am fost pedepsiţi fără vină. Şi
Beijingul ştie cine ne-a pedepsit. In geopolitică nu există decât interese, nu sentimente,
numai calcule reci pentru că totul depinde de raportul de forţe dintre interese.
Se pare ca de milenii, dacă au existat centre de putere la graniţa
DacoRomâniei iar noi ne am aliat cu unul, celelalte s-au aliat intre ele si ne-au creat
probleme. Singura dată cand a fost bine pentru noi a fost cand se certau ele intre
ele si pe noi ne lasau in pace. Dacă se inţelegeau, o făceau şi pe seama noastră,
sau numai pe seama noastră adică muscau din teritoriul vechii Dacii care se intindea,
la vremea ei, de la izvoarele Dunării la Marea Baltica, Marea Adriatica, Marea
Egeea si Mediterana, la Persia si Munţii Urali. Apoi vatra a devenit tot mai mică şi
mai mică, până când, la orizontul lui decembrie 1989 ar mai fi rămas doar o mică
Valahie in Subcarpaţii de sud de la Olt la Buzău, după unele planuri secrete...
Şi atunci China ne-a ajutat, ca şi in 1968... Poate că ne salvam identitatea şi securitatea
naţională în afara cercului vecinilor din apropiere... Cineva care poate încercui
cercurile care ne încercuiesc să devenim tot mai mici şi mai umili...
Interesant punctul de vedere al lui Dughin expus cu mai mult timp în urmă,
suficient timp pentru proiectarea unor interese ruseşti pe termen lung. Numai
204 Almanah 2011