RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

More documents

Recommendations

Info

Între duelul judiciar şi trânta voinicească D uelul, această repezentaţie cu actori pe viaţă şi pe moarte şi spectatori aproape inexistenţi, a avut destui practicanţi în lumea occidentală. Am avut şi noi dueliştii noştri? Pentru care frumuseţi s-au luptat şi cum a rămas cu onoarea lor? Antropologul ANDREI OIŞTEANU, care a studiat fenomenul, ne-a răspuns la câteva întrebări pe această temă. — Stimate domnule Andrei Oişteanu, ca autor al unui studiu amplu dedicat duelului (publicat în România literară, nr. 21, 22 şi 37/2005), vă rugăm să faceţi o scurtă istorie a apariţiei acestuia în spaţiul românesc. Andrei Oişteanu: În vechime, în Europa catolică, funcţiona asa-numitul „duel judiciar“ (iudicium duelli), o acţiune cu caracter ordalic, care făcea apel la instanţa divină. Acest tip de „judecată divină“ a fost practicat începând cu secolul al XIIlea. În Transilvania, iudicium duelli este atestat până în secolul al XVIIlea, cu toate că în 1486 a fost interzis DANIELA ŞONTICĂ 174 Almanah 2011
temporar de Matei Corvin (care îl permitea doar între militari) şi în 1492 de Vladislav II. Instanţa (laică, nu ecleziastică) hotăra data şi locul duelului prin al cărui rezultat se exprima „vointa divina“ in pricini penale si civile. Părţile adverse se înfruntau personal sau (când era vorba de clerici, femei sau mari feudali) prin reprezentanţi. În Moldova şi Ţara Românească „duelul judiciar“ nu a prea fost practicat şi nu este atestat in ius valachicum. Totuşi, în documente folclorice au supravieţuit unele ecouri ale „duelului judiciar“, dar nu cu arme, ci prin „luptă/trântă voinicească“. Când în basme sau balade eroii au de ales să se înfrunte „în săbii“, „în puşti“ sau „în luptă“, opţiunea este întotdeauna aceeaşi: „Ba în luptă, că-i mai dreaptă!“. Sunt unele informaţii privind faptul că, în secolul al XVII-lea, se practica şi în Ţările Române duelul dintre conducătorii a două armate pentru a evita o mare vărsare de sânge. Se consideră ca învinge armata conducătorului care învinge în duel. E posibil ca practica să fi fost propusă de suveranii unguri şi polonezi, atunci când se înfruntau cu cei români. În sensul clasic, cuvântul duel a fost folosit prima dată de Dimitrie Cantemir pe la 1715, când compunea lucrarea Descriptio Moldaviae. RenaŞterea buzoiană El se afla atunci în exil la curtea lui Petru cel Mare, pe post de consilier intim al ţarului şi de „principe prea luminat al Rusiei“. Evident, Cantemir era la curent cu duelul practicat frecvent de ofiţerii de la curtea marelui ţar occidentalizant. În capitolul privind „năravurile moldovenilor“, princepele român spunea că aceştia nu cunosc nici măcar termenul „duel“. Primele dueluri atestate documentar pe teritoriul românesc datează de la începutul secolului al XIX-lea. Cutume, coduri, legi – Care erau reglementările judiciare privitoare la duel? – Sunt două feluri de reglementări. În primul rând, sunt cele care se referă la desfăşurarea propriu-zisă a duelului. Sunt reglementări foarte stufoase, stabilite fie prin cutume (lex non scripta), fie prin „coduri de onoare“ (Les lois du duel), de regulă traduse în româneşte din franceză. Aceste reglementări se referă la toate momentele duelului: provocarea, organizarea, producerea etc. Totul este reglementat, nimic nefiind lăsat la voia întâmplării. Sunt, de pildă, trecute în revista motivele care fac „ieşirea pe teren“ inevitabilă. 175
Page 1 and 2:
Asociaţia Culturală „Renaştere
Page 3 and 4:
„RENAŞTEREA BUZOIANĂ”, înain
Page 5 and 6:
IANUARIE _______________________
Page 7 and 8:
Pârscov, jud. Buzău), editor, pub
Page 9 and 10:
Caligrame 65 de ani! Numerologic vo
Page 11 and 12:
Caligrame RenaŞterea buzoiană 11
Page 13 and 14:
Aurel ANGHEL Sunt clipe în viaţa
Page 15 and 16:
mai în propria poveste, în Cocora
Page 17 and 18:
ia vezi tu de cal poate-l roade ză
Page 19 and 20:
Florentin POPESCU Un scriitor, Ion
Page 21 and 22:
înţelege), iar redactorul ei şef
Page 23 and 24:
Mozaic spiritual Am învăţat trud
Page 25 and 26:
Opreafrumoasă carte, cum nu prea d
Page 27 and 28:
memoria colectivă. Volumul are un
Page 29 and 30:
Similitudinile culturale instituie
Page 31 and 32:
Atunci când Logosul apelează la o
Page 33 and 34:
NICOLAE CABEL: „Lăstun, sub stri
Page 35 and 36:
mei novatoare, un virtuoz desăvâr
Page 37 and 38:
Un pasager iincomod În ziua aceea
Page 39 and 40:
upt şi câte zeci costume naţiona
Page 41 and 42:
structor. - Bine. A dat din cap şi
Page 43 and 44:
UN CLĂCAŞ BUZOIAN ÎN DIVANUL AD-
Page 45 and 46:
din Buzău. El cere prin mai multe
Page 47 and 48:
Da, Gheorghe chiar că stătea uimi
Page 49 and 50:
şcoli la Buzău şi veneau acasă
Page 51 and 52:
Pe ochii mei aş scrie Liturghia, S
Page 53 and 54:
Titi DAMIAN Pentru orice turist car
Page 55 and 56:
lătratul vreunui câine din Măţa
Page 57 and 58:
Muscel, Măţara, Budui, Scăeni, V
Page 59 and 60:
Jucăria preferată a Creatorului
Page 61 and 62:
nului de a se peregrina prin ţăr
Page 63 and 64:
Cel care a venit în literatură, a
Page 65 and 66:
Avalanşa de păianjeni, cu care se
Page 67 and 68:
aşteptau adevărate hale de produc
Page 69 and 70:
Îmi cer scuze, dragă “cetitorul
Page 71 and 72:
pe braţe fiind nulă. Credeţi că
Page 73 and 74:
că în unele domenii chiar a reuş
Page 75 and 76:
tore desigur, străduindu-se să me
Page 77 and 78:
toi/ Lucru pentru care/ Nu are-mpă
Page 79 and 80:
epigrama „Mioară modernă“:
Page 81 and 82:
Toamna era şi ea pe sfârşite iar
Page 83 and 84:
Felia de dragoste iubite unde să a
Page 85 and 86:
RenaŞterea buzoiană Ion ROŞIORU
Page 87 and 88:
RenaŞterea buzoiană Se stinge pas
Page 89 and 90:
Puzderie de fluturi în Grădina cu
Page 91 and 92:
provocarea dictată de formă. Căc
Page 93 and 94:
din silabe, castelul... azi Lorca
Page 95 and 96:
litografie (III) cosmic fior pe un
Page 97 and 98:
Poiana Mărului, continuă prin Mun
Page 99 and 100:
Corneliu STAICU De ce are De ce are
Page 101 and 102:
cu săracul, dintr-o bubă-ţi umpl
Page 103 and 104:
- Degeaba, hotărî ea. Poţi să a
Page 105 and 106:
treg, local regional/naţional). Pa
Page 107 and 108:
GRIGORE VIERU - DE LA STÂNĂ, LA A
Page 109 and 110:
treceau în toasturi cum le erau ob
Page 111 and 112:
NORMALITATEA NORMALITATEA Marin IFR
Page 113 and 114:
a lucrat în unul din serviciile se
Page 115 and 116:
VALERE BURLACU Titel Urlăţeanu tr
Page 117 and 118:
înterupse între el şi infinitul
Page 119 and 120:
mitirele româneşti n-au dus lisă
Page 121 and 122:
EVOCARE Gheorghe POSTELNICU l Temp
Page 123 and 124: creionat de fostul subcomisar al pa
Page 125 and 126: tat ca, măcar recruţii, dacă nu
Page 127 and 128: probă de forţă a altruismului ma
Page 129 and 130: Simte că nu-şi mai găseşte rost
Page 131 and 132: ajunsă chiar şi în patul conjuga
Page 133 and 134: că întâlnirea cu Adevărul nu tr
Page 135 and 136: Cerul din ochii tăi Inima mea este
Page 137 and 138: în urma mea frunzele şopteau sibi
Page 139 and 140: lângă celălalt. De mult nu mai
Page 141 and 142: zule?”. În obrajii mei înflorea
Page 143 and 144: ”Ion CARAION“ și ”Vasile CÂ
Page 145 and 146: ARS POETICA Detest acest spectacol
Page 147 and 148: ARS POETICA RenaŞterea buzoiană
Page 149 and 150: ARS POETICA Nepereche nu doar ca nu
Page 151 and 152: Caii de dimineaţă * Alesesem un t
Page 153 and 154: portretul pe care-l fac, în acest
Page 155 and 156: PAGINI MONOGRAFICE I Oblonul din fe
Page 157 and 158: Vlad, pentru a scăpa, a stat sus p
Page 159 and 160: ANTIMEMORIE În prag de iarnă zăp
Page 161 and 162: BIBLIOTECA PUBLICĂ BUZĂU ÎN SPRI
Page 163 and 164: erau „cenacluri”, ci „reviste
Page 165 and 166: 1971 până la pensionare, în 2009
Page 167 and 168: contemporani, buzoieni, sala colec
Page 169 and 170: „Pamfil Şeicaru”, festivalul
Page 171 and 172: * Palma este rezolvarea cea mai nef
Page 173: te omul acesta cu femeia după el?
Page 177 and 178: Filipescu a fost condamnat la şase
Page 179 and 180: ksgeist, trebuie să admitem că de
Page 181 and 182: S -a născut cu 43 de ani înainte
Page 183 and 184: Răscruce de drumeaguri înfundate,
Page 185 and 186: GEORGE PÂSLARU, UN ZIARIST BUZOIAN
Page 187 and 188: Mişcării legionare, George Pâsla
Page 189 and 190: Dimitriu, actriţă, iar anul urmă
Page 191 and 192: O lume multicoloră umplea sala de
Page 193 and 194: upt de vânt. În vremea asta s-a l
Page 195 and 196: chestii d'astea, din nou: asta este
Page 197 and 198: cine ştie ce apucătură mai origi
Page 199 and 200: A DOUA ŞANSĂ Paşii pe care îi a
Page 201 and 202: Se pare că teoria conspiraţiei,
Page 203 and 204: Geo STROE Despre geopolitica lui Du
Page 205 and 206: dacă nu cumva timpul a fost depă
Page 207 and 208: României de azi. Iniţiativa trebu
Page 209 and 210: Gheorghe ISTRATE Medalioane encomia
Page 211 and 212: de aragaz (înscenare criminală?),
Page 213 and 214: Afăcut el ce-a făcut şi a reuşi
Page 215 and 216: ION GHEORGHE — 75! Magul cititor
Page 217 and 218: M-am reîntâlnit cu Maestrul Ion G
Page 219 and 220: viitorul îşi va recuceri măcar o
Page 221 and 222: care mergea şi el la cenaclu, Marc
Page 223 and 224: Nimeni n-a îndrăznit să-i „sco
Page 225 and 226:
CONSTANTIN TOMA - o evocare sentime
show all

RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?