RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

contemporani, buzoieni, sala colecţiilor).
De fiecare dată s-au expus piese din rarităţile
Bibliotecii provenite / achiziţionate, în
timp, de la familiile V.Voiculescu, M.
Sevastos, G. Baiculescu, Stelian Cucu, I.
Caraion ş.a. Apoi a fost participarea colecţionarilor,
graficienilor, fotografilor, scriitorilor
în dialog cu cititorii. Din participările
la Salon: Alexandru Piru, Mihai Sin,
Marin Sorescu, Bucur Chiriac, pr. Gabriel
Cocora, Aristide N. Popescu, Passionaria
Stoicescu; Vasile Blendea, fotografii cu
scriitori; donatori din S.U.A., Belgia,
Republica Moldova (Ed. I, 1991); Ştefan
Cazimir, Ion Rotaru, Ecaterina Ţarălungă,
Lucian Vasiliu; Claudiu Săftoiu cu a sa primă
carte „Litera, aurul”, în colecţia
„Autograf”, prezentată de Gheorghe Istrate
– debutul Editurii Bibliotecii (1992);
Gheorghe Bulgăr, N. Ţone, Ion C.
Rogojanu într-un colocviu cu bibliofilii buzoieni
(1995); Radu Cârneci şi Dragoş
Morărescu – ediţia de „Sonete”
Shakespeare – Voiculescu (1996); Salon şi
„Retrospectivă editorială locală:
1990–1997”, în prezenţa scriitorilor şi editorilor
buzoieni (1997); din nou (1998,
1999); „Festivalul sonetului românesc” –
marele premiu: Cornel Stângă; invitaţi
Andrei Voiculescu, Roxana Sorescu,
Florentin Popescu, Liviu Grăsoiu,
Gheorghe Istrate (2000); Nicolae Peneş
prezentat de acad. Radu Voinea; Nicolae
Bulat din Soroca – marele premiu al
Salonului pentru cea mai frumoasă dedicaţie;
Constantin Deneş – marele premiu la
„Festivalul sonetului românesc” (2001);
Nicolae Scurtu în dialog cu bibliofilii; A.I.
Zăinescu, Silviu Neguţ, Victor Petrescu; D.
Pricop – marele premiu la „Festivalul sonetului”
(2002); Gheorghe Istrate şi Ion C.
Rogojanu, închiderea Salonului (2003).
RenaŞterea buzoiană
Editura Bibliotecii Judeţene
„V. Voiculescu“ (1992 – 2003)
Ideea că bibliotecile trebuie să ofere beneficiarilor
lor producţii proprii de cărţi
şi periodice nu reprezintă nicidecum o noutate.
După 1989, în multe biblioteci publice
româneşti activitatea editorială a înregistrat
mutaţii estetice demne de luat în seamă; nu
şi în plan tematic, de regulă ele cantonându-se
tot la „ghiduri” bibliografice sau „îndrumare”
metodologice, aceleaşi dintotdeauna,
fără a se ieşi din „tipic”. Vorbind
despre experienţa Bibliotecii judeţene „V.
Voiculescu”, a fost explicată corect de revista
„Biblioteca” într-un număr din anul
1997, ca fiind „intensă şi din toate punctele
de vedere neobişnuită”, adevărată premieră
în domeniu”. Ideea dlui director Alex.
Oproescu de a publica, sub egida
Bibliotecii, cărţi de istorie literară, poezie
(debuturi), restituiri, corespondenţă, monografii,
biobibliografii, dicţionare bibliografice
etc., „de” şi „despre” buzoieni, incluse
biblioteconomic sub genericul de „bibliografie
locală”, s-a materializat începând
din iulie 1992, când în Buzău nu se tipăreau
încă astfel de „produse”, şi s-a încheiat ca
acţiune sistematică în aprilie 2003. Alături
i-au fost oameni din Bibliotecă: Dan
Neguţ, Marcela Chiriţă, Mioara Neagu,
Magdalena Tudor, Viorel Frîncu, iar sprijinitorii
din „exterior”: Gheorghe Istrate,
Mircea Mihai, Alexandru Deşliu. S-au editat
cu forţe proprii peste 60 de titluri de
cărţi şi câteva publicaţii: „Albatros”,
„Buzăul literar”, „Penteleu”, „Carambol”.
Să parcurgem din colecţiile şi seriile
Editurii Bibliotecii: Studii şi articole de istorie
literară ● „Articole, comunicări, documente
V.Voiculescu”. Vol. 3, Ed.: Alex.
167